<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Romania. Altfel &#187; 2007 &#187; July</title>
	<atom:link href="http://www.princeradublog.ro/2007/07/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.princeradublog.ro</link>
	<description>Un blog de Principele Radu al Romaniei</description>
	<lastBuildDate>Wed, 16 May 2012 05:33:55 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
		<item>
		<title>Marc S. Ellenbogen</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/marc-s-ellenbogen-2/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/atitudini/marc-s-ellenbogen-2/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 31 Jul 2007 18:36:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Atitudini]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=712</guid>
		<description><![CDATA[Atlantic Eye: Twisting the Shadow of 9/11 Syndicated Column by Marc S. Ellenbogen Published in The Washington Times PRAGUE, Czech Republic, July 17 (UPI) &#8212; &#8220;If that&#8217;s what you need, that&#8217;s what you got,&#8221; was the latest Bush-speak delivered in...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div align="center"><strong>Atlantic Eye: Twisting the Shadow of 9/11</strong></div>
<div align="center"></div>
<div align="center"></div>
<div align="center"></div>
<p>Syndicated Column by Marc S. Ellenbogen</p>
<p>Published in The Washington Times</p>
<p>PRAGUE, Czech Republic, July 17 (UPI) &#8212; &#8220;If that&#8217;s what you need, that&#8217;s what you got,&#8221; was the latest Bush-speak delivered in Cleveland, Ohio, last week. President George W. Bush was referring to a request from Gen. David Petraeus, the overall commander of U.S. forces in Iraq, for 20,000 extra troops. In fact, the general had asked for 100,000 more troops. This was rejected by Bush and his advisers.</p>
<p>Petraeus was correct in asking for an increase of 100,000 &#8212; he knows he actually needed 200,000 more in his theater of operations &#8212; troop strength no longer available in the U.S. arsenal. But 100,000 would have been possible, and would have given the &#8220;surge&#8221; a fighting chance to work; a necessary coefficient would include increased diplomacy. Which begs the question: Why didn&#8217;t Bush increase the force by the requested amount?</p>
<p>I have been known to say that &#8220;I believed that Bush believes in what he is saying.&#8221; While I have hammered Vice President Dick Cheney and former Defense Secretary Donald Rumsfeld in my column, I have not considered Bush to be disingenuous. But the president is showing a tendency to issue statements that even he cannot possibly believe. And this goes to the heart of why the Bush administration &#8212; and now the Republican Party &#8212; is in very deep trouble politically.</p>
<p>It seems that even some of the president&#8217;s most ardent supporters are jumping ship. Even those people like me, who are doubting Thomases and who have long seen a serious problem with the president&#8217;s staff, were prepared to give him the personal benefit of the doubt. And folks, I am no Bush supporter &#8212; never was, never will be.</p>
<p>But like most Americans living overseas, I have often defended the United States despite disagreeing with the administration. Especially after Iraq, I have found myself in conversations &#8212; as have all overseas Americans (according to the Association of Americans Resident Overseas there are some 7 million of us) &#8212; defending the United States and her interests. As a patriot, I am always prepared to give our commander in chief a fighting chance.</p>
<p>After Sept. 11, 2001, there was enormous goodwill towards the United States around the world. Even after Afghanistan, most countries understood and supported targeting the Taliban. But poll after poll of world citizenry puts the United States behind such democracies as North Korea, China and Yemen as a leading cause of disunity around the world.</p>
<p>Of course I disagree &#8212; massively &#8212; and it puts me into a great rage that our great country is in a political free-for-all in the minds of many. But others, and there are many of them as well, wait for a new America and a new direction. I want that as well. Nobody, and not even his closest security advisers, see a link between those who committed Sept. 11 and the war in Iraq. Was it desperation that led the president to try to connect both again in his speech at Fort Bragg, N.C.?</p>
<p>The president stated: &#8220;The troops here and across the world are fighting a global war on terror. The war reached our shores on September the 11th, 2001. The terrorists who attacked us &#8212; and the terrorists we face &#8212; murder in the name of a totalitarian ideology that hates freedom, rejects tolerance, and despises all dissent. Their aim is to remake the Middle East in their own grim image of tyranny and oppression &#8212; by toppling governments, by driving us out of the region, and by exporting terror.</p>
<p>&#8220;Iraq is the latest battlefield in this war. Many terrorists who kill innocent men, women, and children on the streets of Baghdad are followers of the same murderous ideology that took the lives of our citizens in New York, in Washington, and Pennsylvania. There is only one course of action against them: to defeat them abroad before they attack us at home.&#8221;</p>
<p>On the face of it, I actually agree with the president. But the link to Iraq is simply not true. And he knows it.</p>
<p>What&#8217;s more, the war has roped in other countries and has sacrificed their citizens too. Every time a link is made to Iraq we take many steps back in our ability to create a coalition against terror. The United States cannot win alone.</p>
<p>We are following the war against terror &#8212; and its consequence.</p>
<p>Some of us have served in that war.</p>
<p>We know better.</p>
<p>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;</p>
<p><em>(UPI Columnist Marc S. Ellenbogen is chairman of the Global Panel Foundation and president of the Prague Society. A venture capitalist with seats in Berlin and Prague, he sits on the National Advisory Board of the U.S. Democratic Party.)</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/atitudini/marc-s-ellenbogen-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Regele despre Patriarh</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/jurnal/regele-despre-patriarh/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/jurnal/regele-despre-patriarh/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Jul 2007 22:21:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Jurnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=711</guid>
		<description><![CDATA[Cuvantul Majestatii Sale Regelui Mihai I cu ocazia incetarii din viata a Prea Fericitului Parinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist A plecat astazi la cele vesnice al cincilea patriarh al Bisericii noastre. Cu adanca parere de rau pentru pierderea...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div align="center"><strong>Cuvantul Majestatii Sale Regelui Mihai I cu ocazia incetarii din viata a Prea Fericitului Parinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist </strong></div>
<p>A plecat astazi la cele vesnice al cincilea patriarh al Bisericii noastre. Cu adanca parere de rau pentru pierderea pe care o incearca intreaga Biserica Ortodoxa Romana si milioanele de crestini romani, aduc omagiu memoriei Patriarhului de astazi, rugand Domnul sa-i aseze sufletul in pace alaturi de predecesorii lui Miron, Nicodim, Iustinian si Iustin.</p>
<p>Am fost contemporanul tuturor acestor lideri crestini ai neamului nostru. Fiecare dintre ei a avut de tinut piept unor vremuri unele mai grele decat celelalte. Ca si Biserica Ortodoxa, Casa Regala a avut, in ultima jumatate a secolului trecut, durerea de a nu putea opri sfaramarea mandriei si identitatii nationale.</p>
<p>Familia noastra si cu mine suntem alaturi de toti cei care varsa astazi o lacrima pentru parintele Patriarh si cerem luare aminte la importanta pe care credinta stramoseasca o are in Romania de astazi.</p>
<p>Odihneasca-se in pace!</p>
<div align="center"><strong>Mihai R </strong></div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/jurnal/regele-despre-patriarh/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Constantin Balaceanu-Stolnici</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/constantin-balaceanu-stolnici/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/atitudini/constantin-balaceanu-stolnici/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Jul 2007 22:20:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Atitudini]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=710</guid>
		<description><![CDATA[ZIUA &#8211; ANALIZE SI COMENTARII &#8211; marti, 31 iulie 2007 La judecata zilei Recent, Televiziunea Romana a difuzat un film documentar in care era prezentata scandaloasa situatie a inimii Reginei Maria, care dovedeste limpede ca, la 17 ani dupa caderea...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>ZIUA &#8211; ANALIZE SI COMENTARII &#8211; marti, 31 iulie 2007</p>
<p>La judecata zilei</p>
<p>Recent, Televiziunea Romana a difuzat un film documentar in care era prezentata scandaloasa situatie a inimii Reginei Maria, care dovedeste limpede ca, la 17 ani dupa caderea statului comunist, cei de la Ministerul Culturii inca se mai comporta ca niste autentici bolsevici. A pastra, intr-o pivnita de muzeu, inima cuiva (chiar daca nu este o mare regina) este o profanare contrar traditiilor noastre, iar a refuza sa plasezi inima in raclele ei si sa restitui totul familiei nu este decat continuarea unei hotii calificate. Nu furi sicriul mortului sa-i scoti corpul pe motivul ca este lucrat artistic si din metale pretioase.</p>
<p>Constantin BALACEANU-STOLNICI</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/atitudini/constantin-balaceanu-stolnici/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La plecarea Patriarhului</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/jurnal/la-plecarea-patriarhului/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/jurnal/la-plecarea-patriarhului/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Jul 2007 15:51:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Jurnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=707</guid>
		<description><![CDATA[Luni 30 august Prin trecerea la cele vesnice a Patriarhului s-a stins, in Romania, un lider. Al cincilea patriarh al tarii noastre a avut un destin greu, sinuos, plin de capcane si de ambiguitati, precum a avut intreaga natiune, in...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Luni 30 august</p>
<p>Prin trecerea la cele vesnice a Patriarhului s-a stins, in Romania, un lider. Al cincilea patriarh al tarii noastre a avut un destin greu, sinuos, plin de capcane si de ambiguitati, precum a avut intreaga natiune, in ultimele decenii.</p>
<p>Parintele Patriarh a fost un lider de pret. Fiindca puterea sa se compunea din generozitate, din loialitate, din spirit de raspundere si din singuratate.</p>
<p>La prima intalnire a sa cu regele Mihai, el a vorbit despre a doua intoarcere a lui Isus, stiind prea bine ce insemnau cuvintele lui pentru viitor. La intrarea in palatul patriarhal, el s-a adresat Majestatii Sale: Binecuvantat este cel ce vine in numele Domnului!</p>
<p>In lumea romaneasca postdecembrista, plina de ambiguitati si de incertitudini, o lume in care substanta puterii, precum si onorabilitatea si reprezentativitatea ei s-au alterat, liderii credintei, coroanei si ai identitatii nationale sunt lideri de pret.</p>
<p>Plecarea Parintelui Patriarh Teoctist lasa un adanc gol sufletesc si spiritual.</p>
<p>Fie-i tarana usoara!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/jurnal/la-plecarea-patriarhului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Trebuie sa traversam raul simtind pietrele sub picioare</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/jurnal/trebuie-sa-traversam-raul-simtind-pietrele-sub-picioare/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/jurnal/trebuie-sa-traversam-raul-simtind-pietrele-sub-picioare/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 29 Jul 2007 08:10:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Jurnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=706</guid>
		<description><![CDATA[Atunci cand am inceput sa scriu acest jurnal online, am vrut ca, in afara de gandurile si evenimentele pe care familia mea si cu mine le traim, sa aduc in paginile electronice ale blogului si gandurile altora, pe care sa...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Atunci cand am inceput sa scriu acest jurnal <em>online</em>, am vrut ca, in afara de gandurile si evenimentele pe care familia mea si cu mine le traim, sa aduc in paginile electronice ale blogului si gandurile altora, pe care sa le impartasesc vizitatorilor jurnalului, ca si cum ei ar fi venit la Palatul Elisabeta si am fi petrecut o ora, vorbind despre diverse lucruri.</p>
<p>Intensitatea si complexitatea angajamentelor mele din ultimii ani, ca si tensiunea permanenta in care societatea noastra traieste, m-au impiedicat uneori sa fac zilnic ceea ce as fi vrut.</p>
<p>Astazi este un bun moment sa impartasim, cei care cititi aceste randuri si cu mine, gandurile unui om pe care il apreciez mult. El se numeste Fareed Zakaria si este un jurnalist american de origine indiana, editorialist la Newsweek si director editorial la Newsweek International. El este autorul unei excelente carti, „The Future of Freedom. Illiberal Democracy at Home and Abroad“, care m-a inspirat in alegerea temei pentru teza de doctorat in stiinte militare, pe care am sustinut-o in martie 2006.</p>
<p>Astazi va prezint un excelent articol al lui Zakaria, despre Rusia si Eltin. Nu numai ca sunt de acord cu ceea ce spune el, dar ofer vizitatorilor romani ai blogului sansa de a compara spusele lui cu realitatea romaneasca de astazi. Zakaria arata cum un lider precum Eltin a putut face lucruri fundamental bune si definitiv rele, in acelasi timp.</p>
<p align="center"><strong>*</strong></p>
<div align="left">
<div align="center"><strong><em> Unde a gresit Eltin*</em></strong></div>
<p><em><br />
de Fareed Zakaria</em></p>
<p><em>Multe dintre laudele nesincere si exagerate la adresa lui Boris Eltin au venit din afara Rusiei. In vreme ce rusii continua sa-l vada in culori sumbre pe batranul cel maret, liderii straini s-au grabit sa reaminteasca lumii ce personaj curajos si plin de importanta a fost.</em></p>
<p><em>Eltin, ne reamintesc ei, este cel care a dezmembrat imperiul sovietic. Decizia lui de a-si parasi functia din proprie initiativa a adus democratia in Rusia. Cu totii ni-l amintim pe Eltin suit pe un tanc in 1991, cand a schimbat, aproape de unul singur, soarta unei lovituri de stat.</em></p>
<p><em>Impartasesc si eu o parte din aceasta admiratie pentru Boris Eltin. Va ramane cu siguranta o figura memorabila in istorie – cu toate acestea, a indreptat Rusia intr-o directie gresita. Sa comparam Rusia cu China. La inceputul anilor ’90 erau cele mai importante doua tari din lume din afara sferei statelor capitaliste, democratice. Rusia era de departe cea mai puternica. In acele zile inca mai era privita ca o a doua mare putere a lumii, de a carei parere trebuia sa se tina cont pentru orice operatiune internationala de amploare – fie ca era vorba despre primul razboi din Golf sau despre negocierile de pace din Orientul Mijlociu. Avea un PIB de o mie de miliarde de dolari, cea de-a doua armata din lume ca marime si era a doua tara din lume ca numar de persoane cu pregatire tehnica. Poate cel mai important, era cea mai inzestrata tara din lume din punctul de vedere al resurselor naturale.</em></p>
<p><em>Si cu Eltin ca presedinte, tara avea un conducator carismatic care sa tina in balans aceste componente ale puterii.</em></p>
<p><em>Prin contrast, China era un proscris la nivel international. Tocmai trecuse prin episodul rusinos al masacrelor din Piata Tien An Men. PIB-ul ei pe cap de locuitor era o treime din cel al Rusiei, fiind una dintre cele mai sarace tari din lume. Sistemul ei de educatie si tehnologia erau inca la pamant, din cauza stagnarii din perioada Revolutiei Culturale. Conducatorii sai erau inca prudenti in introducerea reformelor intr-o tara care inca mai suferea dupa deceniile de sacrificii nebunesti facute de Mao Zedong, atat in tara, cat si in strainatate.</em></p>
<p><em><strong>ELTIN VA RAMANE cu siguranta O FIGURA MEMORABILA in istorie – cu toate acestea, A INDREPTAT RUSIA INTR-O DIRECTIE GRESITA</strong></em></p>
<p><em>Acum uitam ca, din varful acelui tanc, tot ce a facut Eltin a fost sa emita decizii unilaterale. Or fi fost ele potrivite in acea situatie de urgenta, dar apoi au devenit proceduri standard in timpul mandatului sau. A practicat o conducere arbitrara, eliminandu-i din sistem pe judecatorii, guvernatorii si parlamentarii care i se opuneau. A promovat un program de privatizare care a dus, intentionat sau nu, la haos si coruptie. A dus un razboi pagubos cu Cecenia, care inca mai seaca Rusia de resurse. A realizat ceea ce istoricul (si suporterul lui Eltin) Richard Pipes a numit o lovitura de stat pentru a-l instala pe Vladimir Putin ca succesor al sau.</em></p>
<p><em>Uitati-va la aceste doua tari astazi: desi economia Rusiei a crescut datorita preturilor mari la petrol si bunuri neprelucrate, cea a Chinei este de sase ori mai mare acum. Si mai interesanta este traiectoria politica urmata de cele doua tari. Rusia, aproape la toate nivelurile, a devenit mult mai putin libera in ultimii zece ani. Economia sa este din ce in ce mai mult dominata de stat, societatea este sub un control strict, iar oamenii sunt intimidati. Ganditi-va ca, in ultimii zece ani, dupa Irak, Rusia a fost tara in care au fost ucisi cei mai multi jurnalisti. (Si, in timp ce multe dintre decesele din Irak au fost accidentale, nu acelasi lucru se poate spune despre cele din Rusia).</em></p>
<p><em>La polul opus, China s-a bucurat de reforme economice, legislative si sociale mult mai accentuate in fiecare an. Anul acesta, in sfarsit, guvernul a aprobat garantii pentru proprietatea privata si pentru o transparenta guvernamentala mult mai mare.</em></p>
<p><em>Nu vreau sa spun acum ca in China e mai multa libertate decat in Rusia. Pentru ca nu este. Dar in ultimul deceniu, China a facut progrese, in timp ce Rusia a regresat.</em></p>
<p><em>Aceasta divergenta dintre modelul chinez si cel rusesc a avut implicatii puternice in intreaga lume. Rusia a devenit un exemplu, dar unul negativ. Liderii chinezi au recunoscut, in particular, ca au urmarit reformele lui Eltin si au hotarat ca ele produc haos economic, instabilitate sociala si nici un fel de crestere economica. (PIB-ul Rusiei a scazut cu 20% in perioada anilor ’90). In locul unei asemenea terapii de soc, China a ales o cale de crestere prudenta, dar sigura. „Trebuie sa traversam raul simtind pietrele sub picioare“, spunea Deng Xiaoping. In loc sa inchida intreprinderile de stat, Beijingul a ales sa construiasca economia in jurul lor, astfel incat sectorul de stat s-a tot micsorat, iar problemele sale au devenit mai usor de abordat.</em></p>
<p><em>Priviti in intreaga lume si veti vedea liderii mondiali studiind reformele economice ale Chinei. Nu am intalnit nicaieri vreun conducator care sa spuna ca el copiaza calea ruseasca de iesire din comunism.</em></p>
<p><em>De ce au mers aceste doua natiuni-pivot ale lumii pe caile pe care au mers? Un motiv este ca Rusia sufera de blestemul resurselor naturale, iar China are o societate mult mai pragmatica. Istoria, cultura si factorii demografici joaca fiecare rolul lor. La fel ca si oamenii. Si merita sa ne intrebam cum ar fi fost daca, in acei ani cruciali, Boris Eltin ar fi dus Rusia pe alt drum.</em></p>
<p>* Aparut in revista Money Express pe 8 mai 2007</p></div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/jurnal/trebuie-sa-traversam-raul-simtind-pietrele-sub-picioare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mormantul doctorului Kremnitz</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/jurnal/mormantul-doctorului-kremnitz/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/jurnal/mormantul-doctorului-kremnitz/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 28 Jul 2007 12:45:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Jurnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=705</guid>
		<description><![CDATA[29 iulie 2007 Mult Stimate Principe, Vã adresez aceastã scrisoare din mare respect fata de istoria Romaniei, atât de legata de cea a familiei regale. La Poiana Tapului (Busteni), la poalele padurii, la începutul drumului ce duce la cascada Urlatoarea,...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div align="right">29 iulie 2007</div>
<p>Mult Stimate Principe,</p>
<p>Vã adresez aceastã scrisoare din mare respect fata de istoria Romaniei, atât de legata de cea a familiei regale.</p>
<p>La Poiana Tapului (Busteni), la poalele padurii, la începutul drumului ce duce la cascada Urlatoarea, a existat pret de o suta de ani mormantul doctorului Kremnitz, medic al casei regale.</p>
<p>De sotia acestuia Mite si de idila romanticã cu Eminescu vorbeste si Eugen Lovinescu in romanul ,,Mite’’.</p>
<p>Nici comunistii nu l-au atins. El a existat în forma sa initiala pana acum un an. Foarte recent plimbandu-ma prin acel cartier am constatat ca el a disparut. Pitorestilor pajisti si poieni din trecut acum le-a luat locul un cartier de vile. Mormantul a fost pur si simplu mutat probabil pentru ca terenul de amplasament al monumentului funerar sa fie utilizat ca suprafata de constructie.</p>
<p>El se aflã acum într-un parculet din Poiana Tapului, în vecinãtatea unui restaurant. Ce este si mai trist este faptul cã prin mutare monumentul s-a deteriorat. Crucea s-a micsorat,  betonul armat a fost turnat copios luând locul pietrei cioplite. Monumentul ar fi meritat o inscriptie lãmuritoare, si o includere în patrimoniul cultural.</p>
<p>Vã trimit o poza cu vechiul amplasament si câteva cu situatia sa actuala. Am speranta cã sunteti persoana capabila  a face demersurile care sa repare aceasta nedreptate facuta trecutului Romaniei.</p>
<p>Cu stima<br />
Mircea Dragan</p>
<p>Str.Covurlui 18<br />
Ploiesti</p>
<p><a class="imagelink" title="img_0133.jpg" href="http://www.princeradublog.ro/wp-content/uploads/img_0133.jpg"><img id="image708" alt="img_0133.jpg" src="http://www.princeradublog.ro/wp-content/uploads/img_0133.thumbnail.jpg" /></a> <a class="imagelink" title="img_0134.jpg" href="http://www.princeradublog.ro/wp-content/uploads/img_0134.jpg"><img id="image709" alt="img_0134.jpg" src="http://www.princeradublog.ro/wp-content/uploads/img_0134.thumbnail.jpg" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/jurnal/mormantul-doctorului-kremnitz/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Unsprezece ani</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/jurnal/la-multi-ani-2/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/jurnal/la-multi-ani-2/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 24 Jul 2007 07:00:58 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Jurnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=698</guid>
		<description><![CDATA[Astazi se implinesc unsprezece ani de la casatoria noastra civila, la Versoix. Gandindu-ma la zilele acelea, cred ca ultimul lucru ce l-as fi putut imagina atunci era ca, peste unsprezece ani, Principesa si cu mine ne vom afla la Savarsin,...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">Astazi se implinesc unsprezece ani de la casatoria noastra civila, la Versoix. Gandindu-ma la zilele acelea, cred ca ultimul lucru ce l-as fi putut imagina atunci era ca, peste unsprezece ani, Principesa si cu mine ne vom afla la Savarsin, in a sasea vara consecutiva, traindu-ne viata in casa bunicii si a tatalui ei.</span></p>
<p><img alt="31.jpg" id="image704" src="http://www.princeradublog.ro/wp-content/uploads/31.jpg" /></p>
<p><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">De cate ori petrec un timp mai lung la castelul de la Savar</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">in, urmaresc cu uimire hotararea discreta a Principesei Margareta de a reface, pas cu pas, mostenirea Reginei-mame Elena. Imi vine sa zambesc, cu admira</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ie, la gandul ca incapa</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">anarea cu care Principesa incearca sa construiasca, din nimic, opera bunicii sale seamana cu greva regala a tatalui ei, de acum </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ase decenii, in care tanarul Rege incerca, fara instrumente, sa </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ina piept unei realita</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i care confunda eviden</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">a cu legitimitatea.</span></p>
<p><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">Regina Elena, care a marcat definitiv via</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">a </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i destinul a doi oameni, fiul ei Mihai </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i prima ei nepoata, Margareta, a construit aici, in numai ca</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">iva ani, un model de regalitate, de comunitate, de armonie </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i frumos, de respiratie europeana, ca o palma morala data timpul in care o facea, adica anii 1941-1943.</span></p>
<p><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">Femeia aceea inalta </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i fragila, de un rafinament absolut, intoleranta la urat </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i la nedrept, cea care ii cerea mare</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">alului Antonescu sa nu ucida evrei, cea care se uita cu indiferen</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">a politicoasa la Hitler </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i care a suportat o via</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">a intreaga lipsa de cavalerism </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i de cuvant a fostului ei so</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">, cea care a refuzat propuneri care i-ar fi schimbat via</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">a doar pentru a nu afecta viitorul fiului ei surghiunit, femeia aceasta de sange regal </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i imperial, cum va fi reu</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">it ea sa creeze Savar</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">inul, ca model european cu parfum stravechi, in asemenea contrast cu momentul romanesc de atunci, confiscat sovietic?</span></p>
<p><img alt="12.jpg" id="image702" src="http://www.princeradublog.ro/wp-content/uploads/12.jpg" /></p>
<p><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">Poate ca acesta este motivul pentru care Principesa Margareta dore</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">te cu atata ardoare sa redea frumuse</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ea sobra </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i calda a caminului regal </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i a parcului de douazeci de hectare: nevoia launtrica de a reface un model, un legamant, un pariu cu istoria europeana a secolului trecut, care nu prea flateaza continentul.</span></p>
<p><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">Principesa Margareta, absolventa de stiin</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">e politice </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i rela</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ii interna</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ionale la faimoasa universitate din Edinburg, are un puternic reflex, caracteristic genera</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">iei ei, de impotrivire la nedrept, la ipocrizie, la aventurierii politici, la crimele sistemelor totalitare </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i la „demagogia latrans“, cum spunea, din cate imi aduc aminte, Ibraileanu. Astfel, Savar</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">inul Principesei Margareta are astazi de infruntat nu descreierarea unui secol insetat de sange, ci marlania institu</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ionalizata, grava tenta</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ie a domniei omului </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i nu a legii, nesocotirea pana la limita legalului a regulilor bunului-sim</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">.</span></p>
<p><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana"><br />
De la intoarcerea la Savar</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">in din 1 iunie 2001, dupa o a</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">teptare de </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ase ani, in care am incercat toate sentimentele, de la deznadejde la speran</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">a </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i de la umilin</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">a la privirea cu umor a situa</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">iilor de necrezut, castelul golit de patruzeci de ani de la</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">itate, furt </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i indiferen</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">a agresiva i</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i reface, pu</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">in cate pu</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">in profilul, incepand sa dea semne de frumuse</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">e, de armonie, de autenticitate </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i de catifelarea aceea protectoare </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i feminina, de nespusa gra</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ie a Reginei-mama Elena.</span></p>
<p><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">Castelul a intrat in repara</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ii, parcul va fi refacut cu speciali</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ti romani </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i britanici, iar comunitatea va beneficia de proiecte sociale, culturale </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i educative, prin intermediul Asocia</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">iei de Dezvoltare Durabila, creata tot de Principesa, cu ca</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">iva ani in urma. Primarul Ioan Vodicean, so</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ia sa Adina, ca </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i angaja</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ii castelului Sebastian, Elena, Viorica mare </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i Viorica mica, Iosif, Adam, Nelu </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i ceilal</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i care au ramas fideli castelului de azi, alaturi de dl Farka</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana"> </span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">s</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">i cei de la Ocolul Silvic Regal vor dovedi curand ca Romania rurala nu este un subiect de dispre</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">uit de la inal</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">imea cinismului civic al inteligen</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Tahoma">t</span><span lang="IT" style="font-size: 10pt; font-family: Verdana">ei europene.</span></p>
<p><img alt="2.jpg" id="image703" src="http://www.princeradublog.ro/wp-content/uploads/2.jpg" /></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/jurnal/la-multi-ani-2/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>14</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Andrei Manolescu</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/andrei-manolescu/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/atitudini/andrei-manolescu/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 Jul 2007 20:53:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Atitudini]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=697</guid>
		<description><![CDATA[DILEMA VECHE Anul IV, nr.180 &#8211; 23 iulie 2007 GESTURI REGALE O scenă de povestit de la lansarea (ce cuvînt nepotrivit) a două cărţi. Un eveniment la încheierea căruia, lucru rar, regele Mihai a acordat autografe pe una din cărţi,...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>DILEMA VECHE<br />
Anul IV, nr.180 &#8211; 23 iulie 2007</p>
<div align="center"><strong>GESTURI REGALE</strong></div>
<p>O scenă de povestit de la lansarea (ce cuvînt nepotrivit) a două cărţi. Un eveniment la încheierea căruia, lucru rar, regele Mihai a acordat autografe pe una din cărţi, o monografie a sa, scrisă de Ivor Porter, un fost agent britanic, paraşutat în România într-o operaţiune specială, în 1943, pentru a crea o legătură între Aliaţi şi Iuliu Maniu (în calitatea sa de reprezentant al opoziţiei). O operaţiune nereuşită, în care Ivor Porter şi camarazii săi au fost prinşi rapid de jandarmi şi ţinuţi prizonieri pînă la data de 23 august 1944, zi în a cărei seară Ivor Porter l-a cunoscut chiar pe rege. A fost impresionat aşa de mult încît a scris o carte despre viaţa regelui, pe care a publicat-o şaizeci de ani mai tîrziu.</p>
<p>Celălalt volum lansat simultan, în prezenţa membrilor Casei Regale, este de fapt ultimul din seria memoriilor reginei Maria, intitulate Povestea vieţii mele. Volum special şi prin faptul că a fost ţinut secret de autoare şi descoperit abia recent de cercetătoarea Diana Mandache, care aflase cu ani în urmă despre existenţa manuscrisului. O altă poveste interesantă.</p>
<p>Dar, aşa cum ziceam, şi despre lansare ar fi ceva de spus. Lumea, anunţată că poate obţine semnătura regelui, s-a aşezat civilizat la rînd. Prezenţa sa impunea o asemenea atitudine sobră, deşi instinctul oamenilor ar fi fost probabil să se înghesuie sau să se bage în faţă. La rînd, fiecare îşi avea propriile probleme. Cuvenita reverenţă s-a dovedit pentru mulţi un gest complicat şi care, din lipsă de exerciţiu, le ieşea cu totul stîngaci. Unii au preferat să nici nu încerce. O doamnă întreba dacă n-are cineva un pix în plus. Credea că va trebui să-i ofere regelui instrumentul cu care să semneze. Evident însă, acesta semna cu stiloul său. Se uita la fiecare din cei care-i treceau prin faţă, preţ de o secundă, nici mai mult nici mai puţin, cu o privire binevoitoare şi atentă. Îşi cobora apoi ochii asupra cărţii ce i se întindea şi se semna pe pagina a treia „Mihai R“. Făcuse acest lucru de peste zece ori, cînd, la un moment dat, un tînăr i-a spus: „Maiestate, vă rog să treceţi şi data acolo…“. Regele l-a privit cu o zecime de secundă mai mult decît pe ceilalţi, şi-a aplecat apoi privirea asupra cărţii şi, fără o vorbă, a scris la fel ca la ceilalţi: „Mihai R“. Cel care-i întinsese cartea a încercat să mai zică ceva, dar probabil că şi-a realizat brusc gafa pentru că s-a retras rapid, cu faţa roşie. Ritualul autografelor regale a mai continuat o vreme, dar la coadă erau foarte, foarte mulţi oameni. Era evident că regele nu avea cum să le ofere autografe tuturor. Mă întrebam cum va ieşi din această situaţie. La un moment dat, a venit şi gestul aşteptat. Majestatea sa a trecut de două ori cu mîinile pe deasupra mesei, în semn de încheiere, după care şi-a închis stiloul şi s-a ridicat simplu, trecînd pe lîngă cei care încă mai aşteptau. Un gest firesc şi ferm în acelaşi timp, care, însă, probabil că nu-i iese oricui. Nimeni n-a îndrăznit să-l roage să continue sau ceva de genul ăsta. În cîteva secunde, regele părăsise sala. Iar în acel moment mi s-au înşiruit în minte figurile tuturor conducătorilor României care i-au urmat.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/atitudini/andrei-manolescu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dialogul saptamanilor 2-8, 9-15 si 16-22 iulie 2007</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/dialogul-saptamanii/dialogul-saptamanilor-2-8-9-15-si-16-22-iulie-2007/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/dialogul-saptamanii/dialogul-saptamanilor-2-8-9-15-si-16-22-iulie-2007/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 22 Jul 2007 19:36:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Dialogul saptamanii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=696</guid>
		<description><![CDATA[Doina Gavriluti, 5 iulie 2007 Sunt bucuros sa port acest dialog, daca sunteti de acord, pe calea blogului, unde puteti posta toate chestiunile pe care doriti sa le discutam. Ar fi o buna ocazie pentru ca si multi tineri care...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div align="center"><strong>Doina Gavriluti, 5 iulie 2007 </strong></div>
<p>Sunt bucuros sa port acest dialog, daca sunteti de acord, pe calea blogului, unde puteti posta toate chestiunile pe care doriti sa le discutam.</p>
<p>Ar fi o buna ocazie pentru ca si multi tineri care citesc acest jurnal online, sa beneficieze de ideile discutate de noi.</p>
<div align="center"><strong>Dieter Melzer, Germania, 10 iulie 2007</strong></div>
<p>Va multumesc pentru mesaj. Sunt bucuros ca va intereseaza cartile legate de Familia Regala. O parte a lor le puteti gasi pe situl meu internet www.princeradu.ro/</p>
<p>O alta parte sunt disponibile pe siturile editurilor Humanitas, Polirom si Nemira. Sunt si multe alte volume publicate de alte edituri. Din pacate, singurele limbi de circulatie in care unele dintre ele s-au publicat sunt engleza si franceza.</p>
<p>Din cate stiu, nu exista o editie noua a vreunei carti despre Familia Regala romana in limba germana, in afara de cartea despre regina Elisabeta, Carmen Sylva, scrisa de doamna Annemarie Podlipny-Hehn si publicata de editura Solness Verlag de la Timisoara, in anul 2001.</p>
<div align="center"><strong>Daniel Adrian Halga, 20 iulie 2007</strong></div>
<p>V-am raspuns la scrisoare intr-un comentariu asezat chiar in josul paginii ei. In plus, va confirm ca scrisoarea a ajuns la Majestatea Sa, care va va raspunde in curand.</p>
<div align="center"><strong>Tudor Radu, 22 iulie 2007</strong></div>
<p>Mesajul dumneavoastra a ajuns la secretariatul Majestatii Sale, de unde veti primi un raspuns in urmatoarele zile. Va multumesc pentru faptul ca ati ales aceasta cale de a comunica.</p>
<p>In incheiere, as vrea sa spun cat de bine imi pare ca eseul domnului <strong>Andrei Brezianu</strong> despre cartea Majestatii Sale Regelui Mihai isi gaseste locul in acest blog, la rubrica “Atitudini”. Imi pare nespus de rau ca domnul Brezianu a fost in imposibilitatea de a-si citi randurile la lansarea de la Athénée Palace. Aici, poate, vor fi mai multi ochi care se vor bucura de cele scrise de domnia-sa.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/dialogul-saptamanii/dialogul-saptamanilor-2-8-9-15-si-16-22-iulie-2007/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>&#8220;In camp&#8221;, la Chisineu Cris</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/jurnal/in-camp-la-chisineu-cris/</link>
		<comments>http://www.princeradublog.ro/jurnal/in-camp-la-chisineu-cris/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 21 Jul 2007 10:20:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Jurnal]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=695</guid>
		<description><![CDATA[Cateva sute de oameni au luat parte la o sarbatoare mai putin familiara la noi, dar care sper sa devina un lucru obisnuit, peste tot in tara. Compania Maschio-Gaspardo a vrut sa celebreze, in plina vara, cei patru ani de...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cateva sute de oameni au luat parte la o sarbatoare mai putin familiara la noi, dar care sper sa devina un lucru obisnuit, peste tot in tara. Compania Maschio-Gaspardo a vrut sa celebreze, in plina vara, cei patru ani de succes in Romania, printr-o mare intalnire, de la concitadinii din Chisinau-Cris, pana la primar, consilieri, membri ai Parlamentului Romaniei, prefect si multi ziaristi.</p>
<p>Cu ocazia sarbatorii, au oferit, ospitalier, gustari si racoritoare si au organizat, in plin camp, o expozitie de unelte si aparatura mecanica pentru agricultura, de cea mai buna calitate.</p>
<p>Maschio-Gaspardo este prima companie de care mi s-a vorbit in vizita mea la Chisineu-Cris, in urma cu cateva luni. Sunt bine integrati in comunitate, sunt foarte muncitori si seriosi si au un just simt al masurii. Complet diferiti de conationalii lor care au pus mana pe distribuirea retelei electrice in Banat si care isi bat joc de consumatori. In comuna Savarsin, de exemplu, curentul electric se opreste, fara motiv, de cateva ori pe zi, distrugand becuri, frigidere, cutii frigorifice, televizoare, DVD, tot ceea ce oamenii au agonisit cu eforturi si sacrificii de o viata.</p>
<p>Dimineata de la Chisineu-Cris a fost o placere. In plus, este pentru prima oara cand, de la inaugurarea proiectului “Orasele Romaniei”, merg pentru a doua oara intr-o localitate. Orasele romanesti pe care le are in vedere proiectul sunt cele cuprinse intre 4000 si 50000 de locuitori, asezari urbane care nu sunt resedinta de judet, iar numarul lor este de peste 150. A merge a doua oara inacelasi loc nu este un lucru la indemana.</p>
<p>Am promis primarului Gheorghe Bunduc, foarte mandru de orasul lui la sarbatoarea de astazi, ca voi reveni la sfarsitul anului, ca sa inauguram o moderna pista de biciclete, care se face cu o investitie importanta.</p>
<p>I-am spus vice-primarului Aradului, dl Dekany, care era alaturi, pe platforma inaugurala, ca imi vine sa zambesc la vederea unui astfel de “peisaj rural”: pancarde si sepci colorate, cu logo-ul Maschio-Gaspardo, tricouri portocalii, apa minerala sub umbrele albe, masini si utilaje agricole imaculate si un camp arat recent, care arata ca in fotografie.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.princeradublog.ro/jurnal/in-camp-la-chisineu-cris/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

