Alteta Sa Regala s-a intalnit cu reprezentanti ai importantelor companii franceze Gaz de France, Groupe Renault si Orange, cu senatorul Henri Revol, precum si cu alte personalitati din domeniul diplomatic, politic, economic si cultural. Toate aceste intalniri au fost circumscrise proiectelor Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei, care fiinteaza in Franta de mai bine cincisprezece ani.

Am vizitat Laboratorul de informatica al Institutului Gaspard-Monge din cadrul Universitatii Paris-Est. Am avut o intalnire cu directoarea laboratorului si cu membri ai colectivului de cercetatori, apoi am avut o scurta intrevedere cu presedintele universitatii.

Am prezentat o conferinta despre confluenta culturilor, limbilor si religiilor in Romania, apoi am purtat un dialog cu participantii la conferinta: profesori, cercetatori, studenti. La intreaga vizita au luat parte presedintele Observatorului International al Plurilingvismului si o reprezentanta a ambasadei Romaniei.

La pranz, am participat la o intalnire organizata cu ocazia vizitei mele la Paris de doamna Marie-Blanche Sirvén-Viénot, presedinte al Organizatiei Article Onze. La pranz au luat parte personalitati ale vietii diplomatice, politice si economice pariziene, printre care si ambasadorul Romaniei, ES dl Teodor Baconschi. S-a discutat in mod pertinent, elevat si generos despre viitorul Romaniei in Uniunea Europeana. A fost o ocazie fericita de a pune in evidenta potentialul creator institutional al Romaniei in UE.

Am vizitat Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir unde, in intalnirea cu dl presedinte Momcilo Luburici si dna rector Corina Dumitrescu, am discutat doua proiecte de anvergura regionala si europeana, pentru anul 2008 si 2009. Este vorba despre intalniri cu caracter stiintific legate de dialogul cultural si religios pe continentul european.

Am primit la Palatul Elisabeta, in aceste zile, vizitele a patru dintre personalitatile cele mai prezente in viata publica romaneasca, influenti membri ai societatii civile. Am discutat cu fiecare dintre ei despre proiecte comune, pe teme de filosofie, istorie, sociologie si literatura, ca si despre identitate nationala.

A venit la noi în vizita marea actrita de film Fanny Ardant. Toata lumea din Palatul Elisabeta era fericita si emotionata. A stat o ora, a fost bucuroasa sa ne revada la noi acasa. Doamna Ardant va debuta ca regizor de film, alegand Romania atat ca locatie de filmare, cat si ca pepiniera pentru viitorii ei protagonisti. Este o minunata “ambasadoare” a Romaniei! Aportul ei fata de tara noastra a fost, de aproape zece ani incoace, substantial, dezinteresat si discret.

Am filmat la TVR emisiunea “De la est la vest”, in compania dlui Bogdan Chirieac. Dialogul va fi transmis de TVR1 sambata 28 iunie, la ora 13.

Am primit pe Cristina Popescu, presedintele - director general al Companiei Nationale Romfilatelia, cu care am discutat aniversarea a 150 de ani de timbru romanesc, pe 15 iulie 2008. De asemenea, am vorbit despre alte doua proiecte ale companiei, in anul curent.

In fine, a venit la Palatul Elisabeta dl Etienne Verhack, secretarul general al Comitetului European de Educatie Catolica, o organizatie care insumeaza 27 de tari si peste 70,000 de elevi de scoala primara, generala si liceala. Ei vor fi prezenti în Bucuresti, la un eveniment de mai mari proportii, în cursul anului viitor, declarat de UE ca “An al creativitatii”.

Am purtat o serie de discutii, grupate in trei momente diferite, pe teme legate de Eurasia, de economia si geopolitica regiunii Marii Negre, despre energie si ecologie, despre dialogul dintre culturi si religii pe continentul european.

In ultimii patru ani, la intalnirea la varf anuala a Grupului Marmara, prezenta romaneasca a fost prestigioasa. Fosti sefi de stat, membri ai guvernului, personalitati diplomatice sau culturale au raspuns invitatiei organizatiei, situand Romania printre tarile cele mai bine reprezentate la dialogul euro-asiatic.

In domeniul politicilor regionale, atat cele privitoare la Caucazul de Sud si la Marea Caspica, la Marea Neagra si la Balcani, cat si la cele legate de nordul Africii si de Orientul Mijlociu, Romania are si zestrea culturala, dar si tesatura istorica pentru a fi un participant direct la intelegerea si limpezirea dificultatilor timpului prezent.

Prezenta ganditorilor romani, alaturi de oamenii politici si de cei din domeniul economic la astfel de reuniuni ar putea fi benefica, altruista si vizionara.

Arhiducesa, care a vizitat Romania de mai multe ori, a venit impreuna cu sotul ei si cu un grup de 50 de personalitati pentru a vizita manastirile Moldovei, castelul Bran, domeniul regal de la Sinaia, Bucurestiul si alte locuri de importanta culturala sau turistica din Romania.

Intoarcerea Arhiducesei Maria la Bucuresti are o importanta culturala, de familie, dar si una istorica. Putina lume stie ca ea s-a nascut la Palatul Cotroceni, in anul 1939, ca a locuit in Romania pana la varsta de 9 ani cand, impreuna cu parintii ei, Principesa Ileana si Arhiducele Anton, dar si cu Principesa Elisabeta, au fost fortati sa plece in exil.

A fost o placere, pentru Principesa Margareta si pentru mine, sa primim in casa noastra pe nepoata Reginei Maria. O parte importanta din familia noastra a revenit la radacinile ei, tot asa cum o parte importanta din viata copiilor Principesei Ileana o reprezinta capitolul romanesc. Cand am oferit Arhiducesei cadoul nostru, primul lucru pe care l-a facut a fost sa puna in buzunar funda tricolora cu care pachetul era impodobit si sa spuna: “Funda aceasta am s-o pastrez”.

In plus, faptul ca 50 de personalitati din tari importante ale lumii vin sa treaca pragul Palatului Elisabeta, impartasindu-se din frumusetea, eleganta si semnificatia lui actuala, este mare lucru si pentru noi, si pentru Romania. Tara noastra, care a trecut printr-un grav proces de compromitere si de distrugere a institutiilor sale, are nevoie de fiecare picatura de demnitate, legitimitate si coerenta institutionala.

Imi pare rau ca nu am putut sa tin pasul cu acest jurnal, in ultimele zile. Desi vremea s-a incalzit peste masura, programul din fiecare zi ma absoarbe in intregime. Nu am avut vreme sa consemnez vizita facuta in ultimele zile in Turcia, dar o voi face probabil maine.

Desteapta-te, romane!

România şi-a expus iar, indecent, antifotbalul în meciul cu Olanda. Şi jurnaliştii nemţi au avut dreptate. De pe urma acestei echipe galbene nu rămâne nimic. Chiar dacă, peste ani, ziariştii români, care au atârnat, ignoraţi, pe gardurile lui „Santispark“ din Abtwil, buncărul unde Piţurcă a pitit naţionala, vor suna un Chivu grizonat să povestească despre „egalurile istorice“ cu campioana şi vicecampioana mondială. Ne vom îmbăta iar cu amintiri contrafăcute, cum facem mereu, vom trage de cele două puncte mici până vor deveni mari, uriaşe, inegalabile. Vom uita iar că fotbalul se joacă pe puncte doar pentru cine nu-l înţelege. Cine vine la stadion să vadă echipe supraponderale, cu fundul mare îndesat în poartă? Acasă, în fotolii, nici zidarii nu frâng cutiile de bere în pumni impresionaţi de betonul defensivei.

Fotbalul adevărat e ca în clipurile de pe YouTube, fragmente din meciuri pe care le vezi şi nu le mai uiţi, mixate de anonimi din toată lumea, imagini mişcătoare, cu picioare care aleargă de parcă ar zbura, peste care curg melodiile care îl fac să sune şi mai frumos: „Footbal is coming home“, „Notti magiche“. Cine iubeşte Jocul îl iubeşte pentru că l-a văzut pe „Diego… Diego… Diego… genio, genio, genio, ta, ta, ta, goooooooooooooooool, quiero llorar, Dios Santo, viva el futbol, Diegooooooooooooo“, comentat de acel argentinian înnebunit de golul doi al lui Maradona din meciul cu Anglia. Pentru că, măcar pe net, s-a îmbătat cu fentele „Gâscanului“ Dobrin sau a adormit visând că e Hagi din meciul cu Columbia. Problema depăşeşte dreptunghiul verde. Nu se termină cu tricolorii şi cu antrenorul lor superstiţios şi îmbufnat. Începe atunci când aceia dintre miile de oameni galbeni care au luat loc în tribune se vor întoarce, dacă se vor întoarce, în România.

Acolo, departe, faţă în faţă cu zâmbitorul monstru oranj de la peluza sud-vest a lui „Stade de Suisse“, au fost admirabili, au cântat „Deşteaptă-te, române!“ ca niciodată şi au plecat la casele lor cu această ultimă imagine pe retină: sprintul dezolant al lui Florentin Petre, cu un tricou portocaliu îndesat în şort, ca un scalp inutil, primit cadou.

În Londra anului 1940, George Orwell constata: „Când scriu aceste rânduri, fiinţe extrem de civilizate zboară deasupra capului meu, încercând să mă ucidă“. Nici atunci, nici altădată, pe elveţieni n-a vrut nimeni să-i ucidă. Şi asta se vede, au văzut şi suporterii români care au fost la EURO. Ce urmează pentru ei? Va fi Elveţia mai mult decât o destinaţie turistică perfectă, o ţară dintr-un viitor ce nu va veni niciodată? Ce va fi? Ce vor face aceste furnicuţe galbene care au strigat pe un stadion de fotbal „Acum ori niciodată!“?

Ce vom face noi toţi, ascultându-i cum vor predica despre o lume în care binele comun şi binele individual nu sunt noţiuni incompatibile, în care miniştrii vin la serviciu cu bicicleta nu pentru că e ziua mediului şi un cârd de fotoreporteri pe urmele lor? Ne vom uita în jur şi vom zice: „N-ai cu cine, bă, nişte ţărani!…“. Sau vom înţelege că tricolorii au fost exact cum suntem şi noi de cele mai multe ori - mici jucători la alibi, profesionişti din când în când - şi vom începe să ne schimbăm?

Presedinta companiei Romfilatelia, dna Cristina Popescu, precum si presedintele Postei Romane, dl Dan Mihai Toader, au alcatuit un eveniment de importanta europeana si mondiala. De altfel, alaturi se ei se afla presedintele luxemburghez al organizatiei mondiale a filateliei.

In ce priveste calitatea colectiilor de timbre expuse, trebuie spus ca Romania a gazduit rareori astfel de exponate. In afara de emisiunile de timbre romanesti, dintre care multe au ca tema Casa Regala, au fost expuse timbre din colectia personala a MS Reginei Elisabeta II a Marii Britanii si Irlandei de Nord, precum si timbre din alte peste 70 de tari ale lumii. Nu lipsesc colectii chinezesti, rusesti, din tari ale Golfului sau din America Latina. Pretiosul timbru cu Capul de bour a fost prezent in original.

Toata dupa-amiaza a fost ocupata cu intalniri la Palatul Elisabeta. Am primit personalitati din domeniul diplomatic, militar, al mass-mediei.

Seara, Principesa si cu mine am raspuns invitatiei unui grup de personalitati din Europa, care au venit pentru o saptamana in vizita in Romania. Grupul este condus de ASIR Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, nepoata Reginei Maria, fiica Principesei Ileana.

Sotul ei si cei 50 de invitati au fost entuziasmati de vizita lor in Romania, de la manastirile din nordul Moldovei, pana la castelul Bran si capitala tarii. Am decis cu Principesa sa-i invitam la noi maine, fie si numai pentru 30-40 de minute, pentru a vizita Palatul Elisabeta. Pentru toti musafirii din strainatate, mai cu seama cei din familiile regale europene, astfel de momente sunt de neuitat.

Am cunoscut, in ultimii 5 ani, activitatea economica a Indiei si am incercat, mereu, sa incurajez cat mai mult posibil colaborarea dintre Romania si India pe plan economic.

Am primit vizita actorului Dan Puric, care si-a lansat, in ultimele luni, volumul „Cine suntem“. Domnul Puric, un artist cu formidabila popularitate, are un mare succes cu cartea sa, care a depasit deocamdata 40,000 de exemplare.

Seara, am participat impreuna cu Principesa la Gala organizata de Camera de Comert Romano-Britanica in favoarea Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei. Evenimentul a avut loc la hotelul Intercontinental, cu ocazia implinirii a zece ani de la crearea Camerei. In cele doua capitale, Londra si Bucuresti, au avut loc seri aniversare, fiecare dintre ele colectand fonduri pentru cate o fundatie. Cea de la Bucuresti a avut ca beneficiar Fundatia Principesa Margareta a Romaniei.

In discursuri scurte, dar emotionante, presedintele Camerei, dl Brian Davis, dna Anne-Marie Martin, directorul executiv si dl Paul Beza, presedintele din primii 9 ani ai Camerei, au evocat drumul plin de semnificatie si importanta al acestei organizatii.

A vorbit Alteta Sa Regala despre cei 18 ani ai fundatiei sale in Romania. Apoi am luat cuvantul, pentru cateva minute, multumind celor care mi-au cerut sa acord inaltul patronaj Camerei de Comert Romano-Britanice, acum cativa ani.

La eveniment au participat companii si personalitati care au facut acte de caritate pentru fundatie, ca si personalitati din mediul politic, educational sau al societatii civile.

Apoi am avut o alta intalnire cu echipa de organizatori propriu-zisi ai Nuntii de diamant, formata din angajati ai Palatului Elisabeta. Au facut o munca extraordinara, aproape pionierat, avand in vedere cat de multi ani au trecut de cand aceste lucruri se faceau in Romania, probabil in anii 20 sau 30 ai secolului trecut. Mai bine de o ora, fiecare a spus ce a crezut cu privire la neajunsurile organizarii. Standardul la care au organizat ei acest eveniment de importanta nationala a fost ridicat. Din ceea ce au facut colaboratorii nostri, intreaga Romanie institutionala poate avea un exemplu de urmat. Concertul de la Atheneu, dineul oficial de la Athenee Palace, pranzul si vizita de la Peles, ca si dineul de la Palatul Elisabeta au fost modele de ritual, ceremonial, demnitate, mandrie, excelenta, gust si masura.

Tot astazi am organizat o “Seara a Palatului Elisabeta” impreuna cu ambasada Sloveniei, in cadrul presedintiei slovene a Uniunii Europene, care se va incheia in 2 saptamani. Seara a privit activitatea organizatiilor neguvernamentale in Romania, precum si activitatea caritabila a Familiei Regale. Ambasada Sloveniei a dorit sa prezinte Corpului Diplomatic aceste eforturi si realizari.

Alaturi de ambasadorul Marcel Koprol si dna Korprol au participat o serie de personalitati din Fundatia Principesa Margareta a Romaniei si din alte organizatii carora Principesa le-a acordat inaltul patronaj. De asemenea, ambasadori sau reprezentanti diplomatici au onorat Palatul Elisabeta prin prezenta lor.

Am luat parte, in cursul diminetii, la ceremonia premierii elevilor din toata tara care au participat la concursul national de creatie literara inspirata de basmele Reginei Maria a Romaniei.

Pentru a treia oara consecutiv, Palatul Elisabeta gazduieste evenimentul anual care aduce impreuna elevi din multe judete si orase. Principesa si cu mine am acordat cu placere inaltul patronaj concursului si speram ca evenimentul sa creasca in importanta si dimensiune.

Actualmente, aproape 300 de elevi participa la competitie cu lucrari literare proprii. Ei sunt cuprinsi intre 7 si 18 ani. Este o placere sa-i vezi si, in anumite cazuri, sa in revezi la Palatul Elisabeta. Vremea a tinut cu noi si am avut o dimineata incantatoare.

Este un frumos omagiu adus Reginei Maria, de la a carei moarte se vor implini in iulie 70 de ani. Este, de asemenea, in traditia Casei Regale ca artele sa fie incurajate de regine. Carmen Sylva, precum si Maria, Elena si, astazi, Regina Ana, au avut preocupari in pictura, muzica, literatura.

Seara am luat parte, impreuna cu Principesa Margareta, la o seara dedicata uneia dintre cele mai prestigioase organizatii de oameni de afaceri europeni, „Ad Hoc Council“. Dupa reuniunile anuale de la Bruxelles si Londra, ei au venit la Bucuresti pentru a discuta despre oportunitatile de dezvoltare economica din Romania si regiune. Musafirii straini s-au intalnit in ultimele zile cu oameni de cultura, de afaceri, de presa si politici de prima marime. Au vizitat locuri importante din tara si au luat cunostinta cu pulsul Romaniei de astazi.

In finalul zilei ei au invitat Familia Regala pentru a le sta alaturi si a le prezenta consideratii despre Romania de astazi si de maine.

Editorial by Rodica Pricop

Lesson of dignity

published in issue 4202 page 1 at 2008-06-13

The week that is heading for an end has unfolded under the sign of the Royal House of Romania, with a number of ceremonies celebrating the Diamond Wedding Anniversary of King Mihai I and of Queen Ana. On the 10th of June, Their Majesties celebrated 60 years of marriage, through a range of events held in both Bucharest and at the Peles Castle in Sinaia, King Mihai I birthplace as well as seat of the Royal House of Romania. The Royal Family was joined for this event by members of various European royal houses including Queen Sofia of Spain, King Simeon of Bulgaria, King Constantin II of Greece, as well as close friends of the family from Romania and overseas, and outstanding figures of the Romanian society.

This anniversary has put the Royal House to the front of current affairs and showed to Romanians a different attitude and conduct of the people of state.

The ceremonies organised on the occasion have been governed by dignity, discretion, refinement as well as humbleness.

By total opposition to the flashy luxury displayed by the emerging Romanian leadership in the last 18 years who strike eye sight with their extremely expensive and armoured vehicles, with companions and officials escorts, with excessive restrictions applied to the general public, the Royal House showed that the beauty and solemnity of an event can be achieved by simplicity.

Without one single discordant note, without pointless glamour, the anniversary concert at the Romanian Athenaeum was impressive through the natural stature and conduct of the King and of the Queen who entertained with the same smile and warmth both their senior guests and the regular passers-by who stopped to congratulate them.

The reception offered to their guests at the Peles Castle, on Wednesday, was also extremely discreet. A tourist to Sinaia who went to visit the castle wouldn’t have noticed anything different. Only two buses with the marks of the Royal House on them that had drove in the guests, were parked there, but at some distance, not to disrupt the visitors…

There is no doubt about the fact that the events that have happened this week and that put the limelight onto the Royal House of Romania were a true lesson of high moral stature and presence for any head of state or for any aspirant to such position.

King Mihai I, a major political personality who has marked both Romanian and world history by the coup on August 23, 1944, facilitating an earlier Victory of the Allies, will survive in the awareness of this nation as a head of state who was always loyal to Romania in its darkest hours. King Mihai never stopped advocating the Romanian cause around the world, not even during the long years of exile that were only a stage in a life that has been totally devoted to his country and to its people.

If this ill society that has lost its moral benchmarks took the example of the Royal House, also a symbol of family values, there would still be a chance of redress and reconstruction of a hierarchy of values.

The marriage of King Mihai and Queen Ana is a love story that survived innumerable hardships marked by the years of exile.

The King and the Queen first met in London in 1947, where King Mihai accompanies by Queen Mother Elena was attending the Coronation of his cousin, Princess Elisabeth of Great Britain. King Mihai was asking Princess Ana of Bourbon-Parma in marriage only a week later. His devotement to his country, his sense of duty and also the support of his fiancée made the King return to Romania after Elisabeth’s coronation despite the pressure coming from the country where many politicians would have liked that he never came back.

The next moment was the King’s forced abdication on December 30, 1947, under the treat of 1,000 young men’s being executed by the Communists. Queen Ana was to step foot on Romanian soil only on the Easter of 1992.

King Mihai and Queen Ana’s wedding was also the beginning of 44 years of exile. The ceremony took place on June 10, 1948, at Tatoi, Greece, organised by King Pavlov and Queen Frederica of Greece. Some of the illustrious guests were Queen Mother Elena of Romania, Prince Erik of Denmark, the Uncle of Queen Ana, as well as members of the Houses of Hanover and Hesse. Like an arch over time, Queen Sofia or Spain and King Constantin of the Greeks present at their Diamond Wedding Anniversary, were also pages at their wedding in Athens.

The joy of the moment at the time was shadowed by the refusal of Pope Pius XII to recognize their marriage, which was a distress for the Queen who was a Roman-Catholic. Faithful to his country, King Mihai carried on the tradition established by King Carol I that all the members of the Romanian Royal House would be baptized as Orthodox. As a result, Queen Ana was excommunicated by the Catholic Church and remained so until Pope John XXIII came to office. None of her close families went to their wedding. The entire descent of King Mihai I are Orthodox.

Their years together were full of joy and hardships, mainly because of their exile. The couple has been through many trials but also blessed with five daughters: Princesses Margareta, Elena, Irina, Sofia and Maria.

To those who lived in communism too, the simple fact that King Mihai and Queen Ana are now part of the public life of the society looks like an extraordinary progress, unimaginable back then. Something worth remarking is the fact that the two post-Revolution ex-Presidents of the country – Ion Iliescu and Emil Constantinescu – attended the royal ceremonies – something telling us that the animosity of the past has been left behind. To the youngest of us who are only taking their first steps into the real world, the presence of the members of the Royal House at the major national events is something they take for granted, a state of normality and it should definitely stay like that…

Having been systematically banned from Romania for six years after the Revolution, in 1997 the King was given back his Romanian citizenship and the Royal Family returned home. Now, 11 years later, the current debating on the Constitution is bringing up monarchy as a possible form of government. I do not believe Romania will go back to being a monarchy, but I do believe that Romania could borrow the values of the Royal House, even if it will take many years. Someone is telling me that it doesn’t matter too much if Romania makes baby steps as long as the direction is forward…