Sunt disponibile informatii detaliate despre toate personalitatile care au contribuit la infaptuirea Marii Uniri.

Realizata special pentru expozitia de fata, o reconstituire a primului Arc de Triumf din Bucuresti, pe sub care au trecut Regele Ferdinand si Regina Maria, in fruntea trupelor romane, la 16 octombrie 1922, poate fi admirata.

E.  O imagine de o forta nemaipomenita ma urmareste, de la o vreme. Intr-un manual de istoria comunismului, publicat recent de tineri istorici, am vazut tiparite pe o pagina fotografiile umilitoare ale unor corifei ai Marii Uniri din 1918, ajunsi in anii 50 in inchisorile comuniste. Pozele ii infatiseaza tunsi zero, cu fata scofalcita, imbracati in costum de puscarias. Erau cinci dintre cei mai importanti participanti la Unire.

Istoricul Ioan Lupas, istoricul Ion Nistor, episcopul Iuliu Hosu, ministrul Mihai Popovici si istoricul Silviu Dragomir apar in fotografiile din manual, iar sentimentul care transpare, dupa noua decenii, este de stupefactie, de rusine si de revolta. Cum a fost posibil?

Aceste fotografii m-au facut sa ma gandesc la unii oameni publici care ocupa, in zilele noastre, cu nerusinare, primele locuri la sarbatoarea Unirii de la Catedrala Reintregirii, in fiecare an. Imaginea contrastanta a celor cinci corifei ai Unirii ajunsi in detentie politica nu-mi da pace.

Este o ingenunchere a istoriei in fata circumstantelor politice, o batjocorire a statalitatii romanesti, o fracturare a ideii de identitate nationala. Iar societatea romaneasca de astazi nu pare sa aiba o neliniste speciala in privinta aceasta, cu mici exceptii.

Una dintre exceptii o face Romulus Rusan care, in articolul sau recent din Revista 22, efectueaza o trecere sumara in revista a biografiilor unei intregi pleaiade de corifei incarcerati. Sunt cu mult mai multi decat in pozele de mai sus:

Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Silviu Dragomir, Ioan Lupas, Ion Nistor, Mihai Popovici, George Grigorovici, Ion Mihalache, Pantelimon Halippa, Ilie Lazar, Ion Flueras, Gh. Bratianu, Aurel Vlad, Daniel Ciugureanu, Sever Bocu, Ghita Popp, Onisifor Ghibu, Zenovie Paclisanu, Emil Hatieganu, Iosif Jumanca, Iuliu Moldovan, Sever Dan, Rudolf Brandsch, Hans Otto Roth, Alexandru Lapedatu, Generalul Henri Cihoski, Generalul Ioan Rascanu, Ion Pelivan, Theodor Cudalbu.

F.  Primarul municipiului Alba-Iulia si IPS arhiepiscopul Andrei al Albei vor fi maine gazdele unei sarbatori populare diferite de cele ale altor ani. Te Deum-ul dedicat jubileului de 90 de ani va fi urmat de dezvelirea busturilor Regelui Ferdinand si al Reginei Maria.

Asezate in fata Catedralei Reintregirii din Alba Iulia, cele doua busturi strajuiesc catedrala ortodoxa, ai carei ctitori au fost Ferdinand I si Maria. Primaria municipiului Alba Iulia a sustinut financiar realizarea acestei lucrari.

Parada Militara va incheia ceremoniile oficiale. Din amabilele informatii primite de la Primarie si de la Arhiepiscopie, am aflat cu bucurie ca sarbatoarea va continua cu spectacole, expozitii, concerte si intalniri publice.

Printre multe alte lucruri de importanta fundamentala pentru trecutul recent si prezentul romanesc, Regele spune fara menajamente ca sarbatoarea de la 1 decembrie, desi importanta si solemna, nu este ziua noastra nationala, aceasta fiind Ziua Independentei, adica 10 mai. El mai adauga ca suntem singura tara din regiune care nu isi serbeaza independenta de Ziua Nationala.

Interviul de la Radio Romania ramane unica aparitie publica a Regelui, la aceasta aniversare.

B.  Pe 28 noiembrie, particip la Academia Romana, reprezentand pe Majestatea Sa Regele, la sesiunea solemna dedicata sarbatoririi a 90 de ani ai Marii Uniri. Vorbesc patru dintre cei mai reputati istorici romani, membri ai forului academic suprem, apoi are loc o declaratie privitoare la ridicarea, in Romania, a unui Panteon al personalitatilor natiunii.

Atmosfera este sarbatoreasca, eleganta si cu ritualul regasit al institutiei, veche de un secol si jumatate. Buna parte dintre academicieni poarta uniforma de ceremonie. Este mentionat de mai multe ori Carol I, fondatorul dinastiei si al statului modern roman, independent si apoi suveran, precum si Ferdinand I, intregitorul de la 1918. Sunt mentionate multe nume de istorici si oameni politici, de oameni de cultura si academicieni. Totusi, pe parcursul celor doua ore, nici o vorba despre Regina Maria.

C.  Sambata 29 noiembrie, citesc cu tristete in ziare afirmatii de genul celei ca 1 decembrie 1918 a fost piatra de temelie a evoluţiei noastre moderne. Este nu numai o eroare, ci si o injosire a identitatii, statalitatii si vointei politice a natiunii noastre si a elitelor ei. Piatra de temelie a evolutiei noastre moderne a fost pusa in anii 1848-1866, la finalul carora, prin Constitutia din 1866 s-a consfintit statul roman modern.

Toate evenimentele care au urmat, 1877, 1881, 1918 nu au fost decat acte de „slefuire“ a diamantului statalitatii noastre, puternic incercate dupa 1947.

Nu este vorba despre o rectificare din punct de vedere stiintific, nici istoric, fiindca nici eu, nici alti membri ai Familiei Regale nu suntem specialisti in domenii stiintifice. Este vorba despre continua incercare de a mistifica, dispretui sau ignora efortul imens al Romaniei de a functiona ca stat, in ultimul secol si jumatate.

Cei care fac astfel de afirmatii publice au grija sa nu sufle un cuvant despre Regele Ferdinand, Regina Maria sau regalitate, in general.

Asadar, afirmatii de genul celei ca Romania s-a nascut ca stat modern in 1918 sau ca a inceput evolutia sa moderna doar acum 90 de ani sunt incercari, voite sau nevoite, de a minimaliza forta institutionala a tarii.

La competitie au participat 650 de sportivi din 25 de tari. Romania a avut cea mai numeroasa delegatie, formata din 190 de sportivi de toate categoriile, copii, cadeti, juniori, tineret si seniori.

Clasamentul a cuprins, in final, dupa Romania, tari precum Rusia, Polonia, Belarus, Macedonia, Italia, Cipru, Turcia si Serbia.

Au fost prezenti la campionat sensei Dan Stuparu 7 dan, presedintele Federatiei Romane de Karate Traditional, precum si sensei Ilija Iorga 10 dan, fondatorul stilului fudokan.

Sunt fericit, inca o data, de legatura dintre aceasta federatie si Casa Regala, prin inaltul patronaj acordat sportivilor de karate traditional, oferit cu cativa ani in urma. Dupa locul 2 la campionatele mondiale de la Vilnius, sportivii romani aduc din nou tara in prim-planul continentului.

Inainte de Craciun, Familia Regala va invita Federatia Romana de Karate Traditional la Palatul Elisabeta, pentru a le onora realizarile exceptionale din anul 2008.

Ioana Berindei a fost invitata la Palatul Elisabeta, cu ocazia unui dineu oficial oferit de Familia Regala la sosirea in Bucuresti a unui inalt demnitar european. Mi-a spus atunci, asezata in dreapta mea la masa, ca a nascut un copil in inchisoare. A facut marturisirea cu un fel de sfiala, ca si cum s-ar fi scuzat pentru brutalitatea de a aduce pe tapet momente dezonorante din trecutul recent al tarii ei.

In urma discutiei de o seara, intr-o atmosfera care, probabil, i-a trezit mandrie si familiaritate, doamna Berindei mi-a promis ca imi va trimite un exemplar din cartea ei biografica. A plecat acasa, a pregatit cartea, a semnat-o, a pus-o intr-un plic pe numele Principesei Margareta si al meu si apoi, imediat, intr-o dimineata, a murit.

Pregatirea pentru expediere a acestei carti a fost ultimul ei gest de natura publica. Adica civica.

Nu stiu daca o femeie tanara care a facut puscarie politica in pantofi de vara, care a dat nastere unui copil in detentie, poate fi considerata un erou.

Cu gandul la ea, insa, am convingerea ca Romaniei nu ii este de ajuns sa aiba libertate si democratie pentru ca „ieri“ sa se impace cu „astazi“ si cu „maine“. Tara noastra are nevoie de Memorie, de bun-simt, de instinct al binelui si de respect institutional. Toate acestea pentru ca Ioanei Berindei sa nu-i crape obrazul de rusine acolo, departe, unde s-a dus ca sa nu ne mai deranjeze cu povestea ei.

Elitele Unirii exterminate in inchisori

Momentul 1918 a constituit apogeul unitatii romanilor. Marile Adunari de la Chisinau (27 martie), Cernauti (27 octombrie) si Alba Iulia (1 decembrie) au reprezentat nu numai vointa tuturor paturilor populatiei, ci si a fortelor politice, fie ca erau de factura nationala, fie de factura social-democrata. Singurii care s-au opus de-a lungul anilor urmatori au fost bolsevicii, grupati in Internationala a III-a (Comintern). Aceasta si-a facut un scop din distrugerea statelor nationale nou constituite dupa primul razboi mondial. In documentele programatice si in cele curente, Cominternul definea sistematic Romania ca un stat imperialist, bazat pe suprimarea drepturilor minoritatilor, cu toate ca atat actele Unirii, cat si tratatul de pace stipulau principiile democratice liberale cuprinse in doctrina Wilson.

Dupa al doilea razboi mondial, adus la putere de Armata Rosie, PCdR (de fapt o sectie a fostului Comintern) a procedat la distrugerea tuturor partidelor si a personalitatilor care au contribuit la Marea Unire din 1918. Rand pe rand au fost arestati si condamnati (cu sau fara proces) liderii istorici care simbolizau Unirea, taranistii si liberalii, clericii si militarii, social-democratii si sindicalistii, ardelenii, banatenii, bucovinenii, basarabenii. O mare parte au murit in inchisori. Au scapat de aceasta soarta doar cei ce murisera inainte sau se aflau in strainatate.

A fost un genocid al elitelor, care a intrerupt pentru o jumatate de secol legaturile firesti cu democratia occidentala.

Dincolo de a fi un cuvant retoric, folosit uneori cu prea multa usurinta, si mai ales in ocazii festive, Marea Unire a insemnat o uriasa incordare de forte civice, in care patriotii din tara precum si cei din provinciile aflate sub stapanire straina, si-au corelat actiunile, printr-o unanimitate de vointa poate unica in istoria romanilor.

Cu documentatia aflata in arhiva Centrului International de Studii asupra Comunismului voi incerca sa reconstitui biografiile unor creatori ai Marii Uniri din 1918. Printre acestia se numara militari care au luptat pe fronturile romanesti ale primului razboi mondial sau intelectuali care au strabatut lagarele de prizonieri romani din Italia, Galitia si Rusia pentru a-i mobiliza in detasamente puse in serviciul Unirii. In afara acestora, am retinut numele unor membri in delegatiile participante la Conferinta de Pace de la Paris, dar si ale unor diplomati si clerici, oameni de stiinta si publicisti, activisti culturali si politicieni de profesie.

Biografia lor carcerala ne arata, insa, ca foarte putini au fost condamnati prin procese (cum au fost, in 1947-1948, cele intentate conducerilor PNT si PSD). Valul mare de arestari a venit in 1949-1950, odata cu instituirea asa-numitelor “retineri administrative”, bazate pe “liste negre” care permiteau Securitatii sa-i aresteze pe toti virtualii “dusmani ai poporului” in virtutea unui nomenclator care pedepsea persoana, nu fapta. Vor fi arestati “acei care prin faptele sau manifestarile lor, direct sau indirect, primejduiesc sau incearca sa primejduiasca regimul de democratie populara, ingreuneaza sau incearca sa ingreuneze construirea socialismului R.P. Romana, precum si acei care in acelasi mod defaimeaza puterea de stat sau organele sale, daca aceste fapte nu constituiesc sau nu pot constitui prin analogie infractiuni”. Aproximatia si chiar aberatia juridica a acestui alineat din Decretul nr. 6/1950 arata clar ca era vorba de un pretext pentru lichidarea elitelor unei generatii intregi.

======================

Restul acestui vast articol, de o insemnatate speciala acum, in preajma sarbatorilor Marii Uniri, poate fi citit pe internet la adresa:

http://www.revista22.ro/elitele-unirii-exterminate-in-inchisori-5086.html

Rand pe rand, au trecut pragul Palatului Elisabeta studenti, elevi, reprezentanti ai administratiilor locale (judete, municipii, orase mai mici, comune), academicieni, ofiteri, medici si profesori, artisti si ingineri, sportivi precum si oameni de multe alte profesii. Serile au incercat sa acopere geografic intreaga arie a tarii si sa nu neglijeze nici un domeniu, mai ales cele importante.

In zilele de 10 si 12 decembrie 2008 vor avea loc Serile Palatului Elisabeta cu numarul 90 si, respectiv, 91.  Voi vorbi despre ele, la timpul cuvenit. Pana atunci, prezint pe blog, pentru prima oara public, intreaga lista a acestor evenimente, din 2002 pana astazi. Ele au reunit un numar mare de personalitati, atat din tara cat si din Europa, America, Asia si Africa. Uneori numarul musafirilor a depasit 100-200 de persoane. Suntem in continuare convinsi de utilitatea si unicitatea acestor intalniri.

2002

1)    Vineri 18 octombrie 2002, Seara investitorilor italieni in agricultura. ASR Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta un grup de investitori în agricultura si oameni de afaceri italieni, care au sau sunt în curs de a avea investitii în agricultura din România. Grupul a fost condus de dl Mario Mora si a avut in componenta pe domnii Antonio Bonora, Enrico Rizzardelli, Mauro Bozzetti, Giuseppe Fornari, Ermanno Moratti, Claudio Fasani, Guido Rovesta.
2)    Joi 14 noiembrie 2002, Seara NATO. În organizarea Biroului Reprezentantului Special al Guvernului, a avut loc, in cadrul Serilor Palatului Elisabeta, o receptie la incheierea calatoriilor NATO 2002 ale Regelui Mihai. Au participat ambasadorii Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Rusiei, Frantei, Italiei, Germaniei, Portugaliei, Macedoniei, Bulgariei, Uniunii Europene (ambasadorul Comisiei Europene), Turciei, etc. Majestatea Sa Regele Mihai a rostit o alocutiune, urmata de o luare de cuvânt a Reprezentantului Special, care a trecut în revista calatoriile si a evidentiat dorinta României de a deveni membru al familiei natiunilor europene si euroatlantice, eforturile tarii noastre de a impartasi valorile democratice occidentale si speranta noastra ca parteneriatul privilegiat dintre NATO si Rusia si Ucraina sa duca la o Europa fericita, unita si prospera.
3)    Vineri 22 noiembrie 2002, Seara Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele au prezidat, la Palatul Elisabeta, un cocktail organizat pentru fundatia “Principesa Margareta a României”, în prezenta personalului fundatiei, a Consiliului Director si a unor finantatori.
4)    Vineri 20 decembrie 2002, Seara Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei. Majestatea Sa Regele Mihai si Familia Regala au primit la Palatul Elisabeta copiii de la Centrul de Plasament nr. 7 din Bucuresti, beneficiari ai programelor Fundatiei Principesa Margareta a României.

2003

5)    Joi 9 ianuarie 2003, Seara investitorilor norvegieni. Reprezentantul Special a primit la Palatul Elisabeta un grup de 15 investitori din Norvegia. S-a discutat posibilitatea de a investi în România, cadrul legislativ si economic, modul în care Reprezentantul Special sau Casa Regala ar putea ajuta pentru o mai buna conexiune cu factorii determinanti implementarii in Romania a unor noi investitii si afaceri.
6)    Duminica 12 ianuarie 2003, Seara investitorilor olandezi. ASR Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta un grup de 27 de oameni de afaceri si investitori olandezi.  Oaspetii reprezentau marile orase olandeze (Amsterdam, Rotterdam si Haga) si se aflau intr-o scurta vizita privata de documentare în România.  Printre invitati s-au numarat reprezentanti ai lanturilor hoteliere Accor, Mercure si Sofitel.
7)    Miercuri 26 februarie 2003, Seara Uniunii Europene. In prezenta Familiei Regale, a avut loc la Palatul Elisabeta o receptie oferita reprezentantilor societatii civile si ai institutiilor internationale implicate in procesul de integrare a României in Uniunea Europeana.  Au luat parte reprezentanti ai Presedintiei, Parlamentului, Guvernului României, jurnalisti si membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucuresti.
8)    Joi 17 aprilie 2003, Seara societatii civile. In prezenta MMLL Regele Mihai si Regina Ana, precum si a ASR Principesa Margareta, Reprezentantul Special a gazduit la Palatul Elisabeta o seara dedicata societatii civile, organizatiilor internationale, mass-media si tuturor celor implicati in procesul de aderare a României la Uniunea Europeana.
9)    Duminica 1 iunie 2003, Ziua copilului. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta un grup de 45 de copii, alaturi de Gheorghe Hagi, Falemi Nana Ngassam, Mircea Radu, Stefan Banica Jr, Teo Trandafir, Paula Seling, Andreea Raducanu, Cornel Nistorescu, Adrian Pintea, Adrian Titieni, Dana Bartzer si Dan Creimerman.
10)    Luni 27 octombrie 2003, Seara Centrului George C. Marshall. In prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai I si Regina Ana, precum si a Altetelor Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu, o noua “Seara a Palatului Elisabeta” la care au fost invitate personalitati ale Centrului George C. Marshall din Germania, precum si reprezentanti ai Ministerului Apararii Nationale si ai Asociatiei “George C. Marshall “ Romania.
11)    Miercuri 5 noiembrie 2003, Seara Furnizorilor Casei Regale. La Palatul Elisabeta a avut loc prima receptie cu ocazia conferirii calitatii de Furnizor al Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I. Societatea comerciala care a primit, pentru prima oara, dupa jumatate de secol, calitatea de Furnizor al casei Regale a fost companiei Murfatlar Romania.

2004

12)    Luni 26 ianuarie 2004, Seara Societatii Civile. Majestatile Lor Regele Mihai I si Regina Ana, impreuna cu Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au gazduit la Palatul Elisabeta o receptie dedicata personalitatilor din societatea civila romaneasca, aflate alaturi de Casa Regala inca din primele clipe ale anului 1990.
13)    Luni 23 februarie 2004, Seara liceenilor ploiesteni. La Palatul Elisabeta au fost primiti 82 de elevi ai Colegiilor Nationale “I.L. Caragiale” si “Mihai Viteazul” din Ploiesti si 40 de studenti si 28 de profesori din acelasi oras.
14)    27 aprilie 2004, Seara elevilor din Slobozia. ASR Principele Radu a primit, la Palatul Elisabeta, patruzeci de elevi si profesori de la Colegiul National Mihai Viteazul din Slobozia. In luna februarie 2004, elevii ialomiteni fusesera gazdele Altetei Sale, la sediul colegiului. Elevii si profesorii din Slobozia au vizitat Palatul Elisabeta si au purtat un dialog cu Principele Radu pe teme europene si euro-atlantice, precum si despre dezvoltarea Romaniei in urmatorii douazeci de ani.
15)    Miercuri 5 mai 2004, Seara cursantilor NATO de la SNSPA. Alteta Sa Regala Principele Radu a primit, la Palatul Elisabeta, pe absolventii Cursului NATO al Scolii Nationale de Stiinte Politice si Administrative. Cursantii au avut un dialog cu Alteta Sa Regala privitor la relatia dintre Romania si NATO si despre contributia Majestatii Sale Regelui Mihai la integrarea tarii nostre in Alianta Nord-Atlantica.
16)    7 iunie 2004, Seara Calatoriei Regale. In cadrul initiativei “Romania, o calatorie regala”, a avut loc, la Palatul Elisabeta, un concert de vioara sustinut de Remus Azoitei, urmat de o receptie in gradina Palatului, la care au participat numeroase personalitati române si straine. Initiativa a debutat in luna iunie 2004, s-a numit Romania, o calatorie regala (I) si s-a desfasurat la Bucuresti si in Delta Dunarii.
17)    Miercuri 30 iunie 2004, Seara IATC, promotia 1984. Miercuri 30 iunie, ASR Principesa Margareta si ASR Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta absolventii seriei 1984 ai Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica, colegi de promotie ai Principelui Radu. Au luat parte profesorii Sanda Manu, Olga Tudorache, Geta Angheluta, Adriana Popovici, Maria Dumitrache-Caraman, Stefan Velniciuc, Alexandru Lazar, Sergiu Pop, Amelia Kreutzer, absolventii anului 1984 Oana Pellea, Carmen Tanase, Carmen Ciorcila, Carmen Trocan, Marina Procopie, Mihai Verbitchi, Adrian Paduraru, Dan Badarau, Bogdan Gheorghiu. Au fost prezenti membri ai corpului tehnic al studioului Cassandra.
18)    1 iulie 2004, Intalnirea elevilor scolii din comuna Coroana. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta un grup de elevi din satul Coroana, judetul Constanta.
19)    Joi 1 iulie 2004, Seara Institutului Regal de Management al Ospitalitatii. La Palatul Elisabeta, in prezenta ASR Principesa Margareta si a ASR Principelui Radu, a avut loc deschiderea seminarului Institutului Regal de Management al Ospitalitatii, ce a continuat in ziua de 2 iulie la Grand Plaza Hotel in Bucuresti. Au fost prezenti Rudolf Reuland, directorul general al Ecole Hoteliere de Lausanne (EHL), Ray Iunius, director al Institutului de Tehnologie si Intreprindere al EHL, Yateendra Sinh, director la Lausanne Hospitality Consulting si Cris Micut, de la IRECSON, general-manager al Institutului Regal de Management al Ospitalitatii. Au luat parte specialisti romani din domeniul turismului, hoteleriei,serviciilor, precum si ziaristi de specialitate de la importantele ziare si posturi de radio si TV.

2005

20)    Sambata 26 martie 2005, Seara elevilor din Targu Jiu. ASR principele Radu a primit la Palatul Elisabeta o delegatie de elevi si profesori ai Colegiului National ‘’Tudor Vladimirescu’’ din Targu Jiu, insotiti de un grup de elevi din Belgia.
21)    Marti 5 aprilie 2005, Seara prahoveana. In cursul serii la Palatul Elisabeta a avut loc evenimentul ‘’Seara Prahoveana’’ sub Inaltul Patronaj al ASR Principelui Radu. Este primul eveniment din seria Serilor Regionale, initiat de Reprezentantul Special al Guvernului Romaniei.
22)    Miercuri 6 aprilie 2005, Seara exilului romanesc. In prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai si Regina Ana, la Palatul Elisabeta a avut loc o receptie a Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc, eveniment desfasurat sub Inaltul Patronaj al Casei Regale.
23)    Joi 12 mai 2005, Seara INFORR. Familia Regala a primit la Palatul Elisabeta pe membrii colegiului INFORR si pe reprezentanti ai asociatiei din toata tara.
24)    Luni 16 mai 2005, Seara investitorilor italieni. Organizata pe 8 ateliere de lucru, intalnirea a avut loc la Palatul Elisabeta, gazduita de ASR Principele Radu. Din Italia au participat un numar de 20 de oameni de afaceri. Din Romania au participat opt delegatii din judetele tarii, interesate in domeniile economice in care investitorii italieni au facut propuneri: agricultura, turism, prelucrarea cerealelor, constructii, viticultura, infrastructura, servicii.
25)    Vineri 20 mai 2005, Seara Furnizorilor Casei Regale. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta vizita unei delegatii de la Societatea « Frottierex » S.A. din Bucuresti, cu ocazia inmanarii certificatului de Furnizor al Casei Regale acordat acestei societati. A fost a doua companiei romanesca distinsa cu calitatea de Furnizor al Casei Regale.
26)    Joi 9 iunie 2005, Seara Doljeana. La Palatul Elisabeta a avut loc « Seara Doljeana », a doua seara regionala gazduita de Familia Regala, in prezenta Altetelor Lor Regale Principesei Margareta si Principelui Radu, avand ca invitati liderii politici doljeni, oameni de afaceri, profesori si elevi, inalti ierarhi ai bisericii ortodoxe, ofiteri, ziaristi, personalitati ale vietii civile, ambasadori si diplomati. A fost a doua seara regionala, dupa cea dedicata judetului Prahova.
27)    Joi 16 iunie 2005, Seara Calatoriilor Regale. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta, invitatii la editia a II-a a « Romaniei – o calatorie regala ». Seara a cuprins un recital de muzica clasica si de jazz sustinut de Marius Mihalache, precum si o receptie la care au participat personalitati din Romania si din Europa, SUA si Asia, din domeniile politic, economic, cultural si mediatic.
28)    Duminica 11 septembrie 2005, Seara ziarului Adevarul. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au prezidat, la Palatul Elisabeta, o receptie in cinstea reprezentantilor ziarului „ Adevarul”. Au luat parte redactorii, corpul tehnic si administrativ, precum si conducerea ziarului.
29)    Marti 20 septembrie 2005, Seara statului Minessota. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au invitat la Palatul Elisabeta un grup de personalitati din statul Minessotta, sprijinitori ai activitatii fundatiei Principesa Margareta a Romaniei, carora le-a oferit un recital de muzica pregatit de corul de copii ai Scolii Nr.114 „Principesa Margareta”.
30)    Joi 20 octombrie 2005, Seara oamenilor de afaceri cehi. ASR Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta vizita unei delegatii a oamenilor de afaceri din Republica Ceha din mai multe domenii de activitate. Au luat parte personalitati din viata economica si mediatica bucuresteana.
31)    Miercuri 9 noiembrie 2005, Seara Bancilor Nationale europene. Majestatea Sa Regele Mihai, ASR Principesa Margareta si ASR Principele Radu au gazduit la Palatul Elisabeta un dineu in cinstea participantilor la conferinta internationala pe teme economice organizata de grupul Media On, in aceste zile, la Bucuresti. La eveniment au participat guvernatorul general al Bancii Nationale a Albaniei, prim vice-guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, d-l Florin Georgescu, ambasadorii Spaniei si Albaniei, oameni de afaceri romani si straini, analisti economici, precum si reprezentanti ai grupului Media On.
32)    Marti 15 noiembrie 2005, Seara instructorilor NATO. ASR Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta echipa de instructori NATO, formata din ofiteri din Marea Britanie, Italia, Norvegia si Belgia, sub conducerea d-lui gl.bg. Liviu Serban, seful Directiei Planificare Strategica si col. Florentin Uderea, seful Biroului CIMIC din Statul Major General, in onoarea carora s-a oferit o masa oficiala.
33)    Miercuri 16 noiembrie 2005, Seara elevilor clujeni. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta vizita unui grup de elevi clujeni impreuna cu  profesorii acestora.
34)    Joi 15 decembrie 2005, Seara Palatului Culturii din Iasi. ASR Principele Radu a oferit un pranz la PE, prilej cu care le-a multumit oamenilor de afaceri si autoritatilor iesene pentru donatiile pe care acestia le-au facut cu ocazia Balului din 28 octombrie 2005, pentru colectarea de fonduri destinate reparatiilor la Palatul Culturii din Iasi.
35)    Vineri 30 decembrie 2005, Seara Furnizorilor Casei Regale a Romaniei. MMLL Regele Mihai si Regina Ana, precum si Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu, au participat la ceremonia de desemnare a calitatii de Furnizor al Casei Regale a României doamnei Doina Levintza si domnului Dan Coma. A fost a treia ceremonie de acordare a titlurilor de furnizori ai Casei Regale.

2006

36)    12 ianuarie 2006, Seara Grupului pentru Dialog Social. In prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai si Regina Ana, precum si a AALLRR Principesa Margareta si Principele Radu, la Palatul Elisabeta a avut loc o noua receptie in cadrul serilor palatului, dedicata Grupului pentru Dialog Social. Au luat parte Radu Filipescu, Gabriela Adamesteanu, Andrei Oisteanu, Tia Serbanescu.
37)    Luni, 13 martie 2006, Seara Institutului Regal de Management al Ospitalitatii. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit un grup de studenti romani participanti la programul Master of Hospitality Administration al Scolii Hoteliere Lausanne – Elvetia.
38)    Miercuri 26 martie 2006, Seara Ieseana. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au onorat cu prezenta „Seara Ieseana”, a treia receptie din seria „Serilor regionale” pe care le ofera Palatul Elisabeta pentru mai buna cunoastere a mediului economic, cultural, politic si educational din judetul Iasi.
39)    Miercuri 5 aprilie 2006, Seara Camerei de Comert Romano-Britanica. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au gazduit la Palatul Elisabeta un dineu organizat cu ocazia adunarii generale a membrilor Camerei de Comert Romano-Britanice. ASR Principele Radu a acordat inaltul patronaj Camerei.
40)    Joi 13 aprilie 2006, Seara Rhein Azuga. In prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai I si Regina Ana, Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au gazduit in Sala de Receptie a Palatului Elisabeta,  evenimentul Seara Rhein Azuga a Grupului Halewood Romania, in cadrul Serilor Palatului Elisabeta.
41)    Duminica 14 mai 2006, Seara Bacauana. ASR Principele Radu a prezidat Seara băcăuană, desfăşurată la Palatul Elisabeta sub egida Biroului Reprezentantului Special al Guvernului. A fost a patra seara regionala gazduita de Familia Regala. Au luat parte oameni de afaceri, lideri politici, autoritati locale si oameni de cultura din Bacau, precum si ambasadori acreditati la Bucuresti, personalitati culturale, mediatice, economice si culturale din capitala.
42)    Duminica 22 mai 2006, Seara Artistilor Plastici. In prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai I si Regina Ana, a AALLRR Principesa Margareta si Principele Radu, a avut loc o receptie oferita in cinstea pictorilor si sculptorilor romani care au oferit lucrari Regelui Mihai, sub ingrijirea Fundatiei Anastasia si a academicianului Sorin Dumitrescu, pentru alcatuirea Colectiei Regale de Arta Contemporana. Donatia a avut loc in anul 2001, iar colectia se afla la Palatul Elisabeta si la Castelul Savarsin.
43)    Miercuri 25 mai 2006, Seara Bihoreana. In prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana, a ASR Principesa Margareta, ASR Principele Radu a prezidat Seara bihoreană, a cincea seara regionala organizată la Palatul Elisabeta sub egida Biroului Reprezentantului Special al Guvernului.
44)    Joi 26 mai 2006, Seara Colegiului INFORR. În prezenta Majestătilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana, a Altetelor Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu s-a desfasurat la Palatul Elisabeta recepţia oferita membrilor colegiului INFOR, cu ocazia implinirii a 140 de ani de la fondarea Familiei Regale a Romaniei.
45)    Viner 9 iunie 2006, Seara Damboviteana. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au fost gazdele celei de-a sasea seara regională organizată la Palatul Elisabeta, invitate fiind comunitatile judetului Dambovita si a regiunii Castilla La Mancha din Spania.
46)    Miercuri 14 iunie 2006, Seara judetelor Caras Severin, Mehedinti si Maramures. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au prezidat a saptea seara regionala la Palatul Elisabeta, numita Seara Dezvoltării Durabile, recepţie organizată la PE in prezenta reprezentantilor Energy Village din Nothingham Anglia, precum si ai judetelor Caras-Severin, Mehedinti si Maramures.
47)    Joi, 15 iunie 2006, Seara Basmelor Reginei Maria. Sub Înaltul Patronaj al Altetelor Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu a avut loc la Palatul Elisabeta ceremonia de premiere a câştigătorilor Concursului Naţional de creaţie originală Basmele Reginei Maria, organizat în municipiul Craiova de către Inspectoratul Judeţean Dolj şi Ministerul Educatiei si Cercetarii.
48)    Vineri 23 iunie 2006, Seara Federatiei Romane de Karate traditional. In prezenta Altetei Sale Regale Principesa Margareta a Romaniei, ASR Principele Radu a oferit Înaltul Patronaj Federaţiei Române de Karate Tradiţional la Palatul Elisabeta, unde au fost prezentate loturile naţionale de Karate Tradiţional medaliate la campionatele europene şi mondiale.
49)    Joi 13 iulie 2006, Seara Memoriei. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au fost gazdele recepţiei organizate pentru vizionarea în premieră a filmului In the Jaws of Hell: King Michael of Romania During World War II, realizat de Fox News sub semnatura lui Oliver North.
50)    Joi 13 iulie 2006, Seara Voluntarilor pentru Idei si Proiecte. ASR Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta un numeros grup de studenti de la asociatia studentească Voluntari pentru Idei şi Proiecte (VIP).
51)    Duminica 16 iulie 2006, Seara Radioului Romania. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au participat în direct la emisiunea Maraton de duminică-ediţie specială realizată la Palatul Elisabeta de d-l Alexandru Rusu şi difuzată la Radio România Actualităţi. La emisiunea in direct au luat parte personalitati ale vietii romanesti precum profesorul universitar Nicolae Tanasoca, generalul locotenent Teodor Frunzeti, Anca Harasim.
52)    Miercuri 13 septembrie 2006, Seara Regiunii Castilla La Mancha. ASR Principele Radu a primit la PE vizita unei delegaţii spaniole formată din reprezentanţii autorităţilor locale ai oraşului Alcazar de San Juan. Au luat parte reprezentanti ai autoritatilor locale din municipiul Targoviste si judetul Dambovita.
53)    Miercuri, 18 octombrie 2006, Seara Furnizorilor Casei Regale. Majestatea Sa Regele Mihai I al României a conferit companiei Transavia calitatea de “Furnizor al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai”, în cadrul unei ceremonii oficiale desfăşurate la Palatul Elisabeta în prezenţa Majestăţii Sale Regina Ana şi a Altetelor Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu. A fost a cincea acordare a calitatii de furnizor al Casei Regale.
54)    Marti 24 octombrie 2006, Seara Corpului Diplomatic. În aceeaşi zi, în prezenţa Majestăţilor Lor Regelui Mihai şi a Reginei Ana, precum şi a Altetelor Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu a avut loc o recepţie oferită la Palatul Elisabeta Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti.
55)    Miercuri 25 octombrie 2006, Seara Anului Carol I. Majestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Ana alături de AALLRR Principesa Margareta, Principele Radu, Principesa Elena şi soţul ei, dl Alexander Phillips Nixon, au oferit o receptie cu ocazia Anului Carol I, a împlinirii a 140 de ani de la fondarea Familiei Regale, a 125 de ani de la proclamarea României ca Stat european suveran şi independent, precum şi cu ocazia împlinirii a 85 de ani ai Majestăţii Sale Regelui. La evenimentul care a avut loc în Sala de Recepţii a Palatului Elisabeta, au participat majoritatea ambasadorilor acreditati la Bucureşti.
56)    Sambata 28 octombrie 2006, Seara Voluntarilor pentru Idei si Proiecte. ASR Principele Radu a gazduit la Palatul Elisabeta a doua intalnire cu studenti ai asociatiei Voluntari pentru idei si proiecte (V.I.P.).
57)    Miercuri 29 noiembrie 2006, Seara Voluntarilor pentru Idei si Proiecte. ASR Principele Radu a gazduit la Palatul Elisabeta a treia intalnire cu studenti ai asociatiei Voluntari pentru idei si proiecte (V.I.P.).

2007

58)    Miercuri 24 ianuarie 2007, Seara Grupului Divertis. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au gazduit la Palatul Elisabeta o receptie dedicata grupului Divertis, in cadrul Serilor Palatului Elisabeta.
59)    Vineri 2 martie 2007, Seara Voluntarilor pentru Idei si Proiecte. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au gazduit la Palatul Elisabeta a patra intalnire cu studenţi ai asociatiei Voluntari pentru idei şi proiecte (V.I.P.).
60)    Marti 6 martie 2007, Seara brasoveana. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au gazduit la Palatul Elisabeta a opta receptie din seria Serilor regionale ale Palatului Elisabeta.
61)    Duminica 11 martie 2007, Seara Voluntarilor pentru Idei si Proiecte. ASR Principele Radu a gazduit la Palatul Elisabeta a cincea intalnire cu studenţi ai organizaţiei Voluntari pentru idei şi proiecte (V.I.P.).
62)    Luni 2 aprilie 2007, Seara orasului Ciudad Real. ASR Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta vizita unui grup de 35 de reprezentanti ai societatii civile si ai oamenilor de afaceri din orasul Ciudat Real din Spania, in prezenta unor personalitati din domeniile politic, economic, cultural si mass-media din Romania.
63)    9 mai 2007, Seara Furnizorilor Casei Regale. Majestatea Sa Regele Mihai I al României a conferit companiei Principal Company SA calitatea de “Furnizor al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai” pentru produsele Salonta, în cadrul unei ceremonii oficiale desfăşurate la Palatul Elisabeta în prezenţa Majestăţii Sale Regina Ana. A fost a sasea acordare a calitatii de furnizor al Casei Regale.
64)    Miercuri 23 mai 2007, Seara oamenilor de afaceri turci. ASR Principesa Margareta si ASR Principele Radu au fost gazdele evenimentului Seara Oamenilor de Afaceri Turci, organizata la Palatul Elisabeta sub egida Biroului Reprezentantului Special al Guvernului Romaniei.
65)    Luni 28 mai 2007, Seara Institutului Regal de Management al Ospitalitatii. ASR Principesa Margareta si ASR Principele Radu au participat la ceremonia de inmanare a diplomelor de sfarsit de an, ale Institutului Regal de Management al Ospitalitatii.  Principesa Margareta este presedinta de onoare a Fundatiei Regale de Management al Ospitalitatii, care are drept co-fondatori Ecole Hoteliere de Lausanne, Institutul IRECSON si Casa Regala a Romaniei.
66)    Luni 11 iunie 2007, Seara basmelor Reginei Maria. ASR Principesa Margareta si ASR Principele Radu au premiat la Palatul Elisabeta pe castigatorii celei de-a doua editii a Concursului National de Creatie Originala Basmele Reginei Maria, conscurs ce se afla sub Inaltul Patronaj al Altelor Lor Regale.
67)    Miercuri 19 septembrie 2007, Seara studentilor din Chisinau. Majestatile Lor Regele Mihai I si Regina Ana, impreuna cu ASR Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta vizita unui grup de studenti de la Facultatea de Istorie din Chisinau, Republica Moldova.
68)    Duminica 11 noiembrie 2007, Seara INFORR. In prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai I si Regina Ana a avut loc la Palatul Elisabeta o receptie dedicata colegiului INFORR, impreuna cu reprezentanti ai filialelor INFORR din tara.
69)    Luni 12 noiembrie 2007, Seara Echipei nationale de fotbal. In prezenta Majestatilor Lor Regele Mihai I si Regina Ana, precum si a Altetelor Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu, a avut loc o noua receptie din cadrul Serilor Palatului Elisabeta, dedicata fotbalistilor din echipa nationala de fotbal si a conducerii Federatiei Romane de Fotbal.
70)    Marti, 13 noiembrie 2007, Ziua elevilor tecuceni. Majestatile Lor Regele Mihai I si Regina Ana, impreuna cu ASR Principele Radu, au primit la Palatul Elisabeta vizita elevilor liceului „Spiru Haret” din Tecuci.
71)    Sambata 1 decembrie 2007, Ziua elevilor din Husi. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta un grup de elevi ai liceului „Cuza-Voda” din Husi.
72)    Marti 4 decembrie 2007, Seara Bursei de Valori. ASR Principesa Margareta si ASR Principele Radu au gazduit la PE un dineu in onoarea Bursei de Valori din Bucuresti, cu ocazia implinirii a 125 de ani de existenta. Au participat 48 de personalitati din domeniile economic si financiar din tara noastra si din Europa, SUA si Asia.

2008

73)    Joi 7 februarie 2008, Seara Istoriei Religiilor. AALLRR Principesa Margareta si Principele Radu au prezidat o ceremonie si o receptie cu ocazia implinirii a 10 ani de la infiintarea Asociatiei Romane a Istoriei Religiilor si incheierea centenarului Mircea Eliade. Cu aceasta ocazie s-a sarbatorit si crearea, prin Hotarare de Guvern, a Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Romane.
74)    Marti 12 februarie 2008, Ziua elevilor ploiesteni. Alteta Sa Regala Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta un grup de elevi ai Colegiilor Nationale “Ion Luca Caragiale” si “Mihai Viteazu” din Ploiesti, membri ai Asociatiei de Educatie Sociala din Ploiesti, sub coordonarea profesorului Gelu Hanganu.
75)    Miercuri 13 februarie 2008, Ziua elevilor din Sulina. Alteta Sa Regala Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta un grup de elevi ai Liceului teoretic Jean Bart din Sulina, insotiti de profesori si de primarul orasului.
76)    Marti 19 februarie 2008, Seara festivalului francofoniei. Alteta Sa Regala Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta un grup de profesori romani, impreuna cu organizatorii din Franta ai concursului international de francofonie pentru elevi “Philippe Senghor”.
77)    Marti 26 februarie 2008, Seara buzoiana. Alteta Sa Regala Principele Radu a gazduit la Palatul Elisabeta a noua receptie din seria Serilor regionale ale Palatului Elisabeta.
78)    Luni 3 martie 2008, Ziua elevilor tulceni. Alteta Sa Regala Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta un grup de elevi ai ai Colegiului National din Tulcea, insotiti de profesori si de primarul orasului.
79)    Vineri 21 martie 2008, Ziua elevilor buzoieni. Alteta Sa Regala Principele Radu a primit la Palatul Elisabeta un grup de elevi ai ai Colegiului Pedagogic din Buzau, insotiti de profesori si de director.
80)    Marti 15 aprilie 2008, Ziua elevilor din Gura Vadului. Altetele Lor Regale Principesa Margareta, Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta un grup de elevi ai Scolii de opt clase din localitatea Gura Vadului, judetul Prahova. Au fost prezenti ASR Principele Georg al Prusiei si ES Nicolae al Romaniei.
81)    Vineri 9 mai 2008, Seara Scriitorilor Romani. Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana, Altetele Lor Regale Principesa Margareta, Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta un grup de scriitori, reprezentanti ai Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, cu ocazia inceperii pelerinajului in garile Romaniei al Scriitorilor cu Trenul Regal, eveniment anual sub Inaltul Patronaj al MS Regelui Mihai.
82)    Sambata 10 mai 2008, Seara Portretelor Regale. Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana, Altetele Lor Regale Principesa Margareta, Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta un grup de oameni politici, membri ai Corpului Diplomatic si oameni de cultura, scriitori, cu ocazia dezvelirii portretelor oficiale ale Majestatilor Lor Regelui Mihai si Reginei Ana, realizate de Nelson Shanks si donate de ambasadorul SUA la Bucuresti si dna Nicholas Taubman.
83)    Luni 12 mai 2008, Ziua EUROPAfest. Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana, Alteta Sa Regala Principesa Margareta au primit la Palatul Elisabeta un grup de muzicieni, membri ai juriului si concurenti la festivalul international de muzica Jeuneses Musicales (EUROPAfest), aflat sub Inaltul Patronaj al AALLRR Principesa Margareta si Principelui Radu.
84)    Miercuri 14 mai 2008, Seara Donatorilor Fundatiei Principesei Margareta. Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana, Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu, precum si dl Alexander Nixon au primit la Palatul Elisabeta un grup de oameni de afaceri, oameni de cultura, membri al Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei si ambasadori acreditati la Bucuresti, cu ocazia onorarii donatorilor fundatiei Altetei Sale Regale.
85)    Vineri 16 mai 2008, Seara Radiourilor Mediteraneene. Majestatile Lor Regele Mihai si Regina Ana, Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu, precum si dl Alexander Nixon au primit la Palatul Elisabeta un grup de oameni de cultura, jurnalisti si membri ai Corpului Diplomatic, cu ocazia reunirii la Bucuresti a reprezentantilor Radiourilor Nationale din tarile mediteraneene.
86)    Vineri 17 iunie 2008, Seara Slovenia-UE. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta un grup de oameni de cultura, jurnalisti si membri ai Corpului Diplomatic, cu ocazia presedintiei UE a Sloveniei. Seara a fost co-organizata cu dl Marcel Koprol, chargé d’affaires al ambasadei Sloveniei.
87)    Marti 15 iulie 2008, Seara Filateliei Romane. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la Palatul Elisabeta un grup de oameni de cultura, jurnalisti si reprezentanti ai Romfilatelia si Postei Romane, cu ocazia implinirii a 150 de ani de la tiparirea primului timbru romanesc. A fost inaugurata, cu aceeasi ocazie, o colectie de timbre cu chipul Reginei Maria a Romaniei, la 70 de ani de la trecerea ei la cele vesnice si a 90 de ani de la Marea Unire.
88)    Vineri 19 septembrie 2008, Seara Culturii Europene. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la PE istorici de renume din Europa, America si Romania, reuniti la Bucuresti in jurul seminarului Modernism-Antimodernism. Cu ocazia vizitei la PE, invitatii au participat la ceremonia acordarii Crucii Regale a Romaniei, de catre MS Regele Mihai, dlui profesor Keith Hitchins, de la Universitatea din Illinois.
89)    31 octombrie 2008, Seara Arhivelor Nationale. Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au primit la PE academicieni, oameni politici, istorici si personalitati care lucreaza la Arhivele Nationale, cu ocazia implinirii a 177 de ani de la crearea Arhivelor.

(titlul nu a fost inca decis)

Motto:”The test of a first-rate intelligence is the ability to hold two opposed ideas in the mind at the same time, and still retain the ability to function”.F. Scott Fitzgerald

In acest volum vor fi mai multe noutati, pe care simt nevoia sa le explic.

Mai intai, am colaborat pentru prima oara, la scrierea unei carti, cu un tanar publicist. Cu cativa ani in urma, cand acesta era elev, el a castigat un concurs organizat la nivel national de Fundatia Principesa Margareta a Romaniei. Astfel, el a putut publica primul sau volum, un sir de interviuri cu personalitati ale societatii civile, unii dintre ei nume de rasunet ale elitei intelectuale romanesti.

Curand dupa aceea, in anul 2006, tanarul student mi-a solicitat un interviu de amploare, pe care a reusit sa-l publice intr-un cotidian national. Forta acestui material, consistenta si profesionalismul cu care a fost creat de publicistul tanar m-au facut sa accept propunerea lui ulterioara de a continua seria interviurilor. Ele au devenit, dupa trei ani de intalniri, cartea de fata.

Sunt sigur ca prezenta, in paginile carti, a gandurilor si universului intelectual ale unui reprezentant al tinerei generatii de romani va da valoare cartii, facand-o relevanta pentru viitor.

Apoi, forma sub care volumul apare are nevoie sa fie explicata. Am dat curs propunerii de a face o carte de dialoguri nu pentru ca am impresia ca experienta mea publica se cere intervievata. Am facut acest pas pentru ca generatia a cincea a Familiei, adica cea reprezentata de Principesa Margareta, are nevoie sa fie cunoscuta si sa-si faca limpezita pozitia fata de dezvoltarea urmatoare a Romaniei. Anul 2009 este un moment potrivit pentru aceasta.

In fine, cartea este neobisnuit de frontala in afirmatii si analize. Sunt constient de acest risc, mai ales ca nu cred ca un membru al unei Familii Regale ar trebui sa se exprime atat de explicit si de direct in legatura cu oameni si situatii politice. Romania este, insa, la momentul acesta, in cautarea unei politici cu majuscula. Confuzia dintre performanta leadership-ului statal si cel politic este maxima. Ignorarea pericolului deformarii institutiilor si lipsa de respect fata de ele poate sa duca la vulnerabilizarea societatii, oricat de libera si de prospera ar fi ea.

Noi suntem relevanti astazi in Romania nu pentru ca a crescut sentimentul monarhic, desi cei 16% pe care i-a atins recent nu sunt deloc de neglijat. Relevanta noastra sta totusi altundeva: in faptul ca Romania are nevoie de regalitate ca suma de valori a statalitatii, a traditiei, a continuitatii, a identitatii si mandriei nationale. Fareed Zakaria spunea recent ca lumea de maine va cauta incredere politica si mandrie nationala. Regalitatea, care este complementara clasei politice, poate ajuta mult in aceasta directie, chiar daca tara este republica. Intr-un fel paradoxal, regalitatea serveste mai bine Res Publica, decat o fac multi altii.

In plus, tara noastra, ca multe alte surori ale ei din UE si NATO, experimenteaza binefacerile democratiei si libertatilor aducatoare de prosperitate in acelasi timp cu neajunsurile instrainarii, fragilizarii psihologice si afective a societatii, umilirii si manipularii oamenilor. Manipularea a ajuns un instrument privat, la indemana oricui are suficienti bani si interes in a o face. Uneori institutii sau pozitii publice sunt folosite pentru acelasi scop. Regalitatea poate face diferenta dintre o Romanie ca un mare Mall si o Romanie ca o tara statornica.

CEREMONIALUL CURTII REGALE A ROMANIEI INCEPAND CU ANUL 1866

Capitolul 7

Solemnitati
7.1 Aniversari

Aniversarea a un an de la intrarea Principelui in Bucuresti a fost sarbatorita pe 10 mai 1867. Sosesc depese omagiale din toate colturile Tarii. Te Deum-ul de la Mitropolie este urmat de o receptie la Palatul din Bucuresti, unde Principele se adreseaza invitatilor sai in limba romana, pentru prima oara intr-o ocazie oficiala. Adresarea in limba romana este perceputa ca un act de integrare, care emotioneaza profund asistenta.

Dupa recunoasterea Independentei Romaniei la Congesul de la Berlin in iulie 1878, Armata Romana isi face intrarea solemna in Capitala tarii in ovatiile a mii de oameni din Bucuresti si diverse regiuni. Pe soseaua Kiseleff, principele si unitatile militare care il insotesc trec pe sub Arcul de Triumf improvizat de Municipalitate. Este salutat de Primar si Ministrul de Interne, care omagiaza puterea de sacrificiu a Armatei si a conducatorului ei. Principele raspunde printr-un discurs, apoi inainteaza calare in fruntea trupelor de-a lungul strazii principale a Capitalei (numita in acel moment Calea Victoriei) spre Piata teatrului, unde a avut loc defilarea si prezentare tunurilor capturate de la turci.

Dupa 25 de ani de la castigarea independentei, Regele, insotit de Principele Ferdinand al Bulgariei, intreprinde o vizita in locurile unde s-au purtat luptele in timpul razboiului. Periplul incepe la Rusciuc, unde Principele Ferdinand si populatia locala omagiaza Armata Romana si pe comandantul ei suprem. Regele viziteaza localitatile in care se purtasera lupte si asista la serviciul divin in capela din Plevna, ridicata pe fostul camp de lupta. Regele a tinut intotdeauna sa fie recunoscut rolul armatei romane in Razboiul de Independenta si meritele care-i revin in castigarea victoriei. In timpul vizitei intreprinse in Rusia cu cativa ani in urma, (in 1898), la invitatia Tarului Nicolae al II-lea, Regele se arata in mod deosebit sensibil fata de onorurile militare si recunoasterea oficiala a meritelor armatei romane si ale sale, in calitate de conducator suprem al armatei ruso-romane. Independenta Romaniei nu se datora decat eforturilor si sacrificiului armatei sale si nu bunavointei unor state europene.

7.2 Inaugurari

Principele Carol si Principesa Elisabeta iau parte in 1870 la inaugurarea Universitatii din Bucuresti. In discursul sau, rectorul afirma ca sub domnia Principelui carol s-au redeschis scolile romanesti. Principele raspunde printr-un discurs prin care isi reafirma dorinta de a contribui, alaturi de Principesa, la dezvoltarea si reinnoirea invatamantului romanesc.

In primavara anului 1894, regele inaugureaza Canalul Sulina, iar in toamna, alaturi de Regina, de Principele Mostenitor si numerosi demnitari, Regele Carol I ia parte la festivitatile de inaugurare ale podului de la Cernavoda. Podul va purta numele Regelui. Regele alaturi de sotia sa traverseaza podul si bate la mijloc, cu ajutorul unei masini de nituit, ultimul cui al podului (un cui de argint). Saisprezece locomotive traverseaza podul pentru a-i testa rezistenta. Se intoneaza Imnul National, se trag salve de tun de pe vasele de razboi.

In 1896, Regele asista, alaturi de imparatul Franz Iosef si de Alexandru al Serbiei, la festivitatile deschiderii canalului Portile de Fier. Evenimentul se desfasoara conform aceluiasi protocol : imn, salve de tun, discursuri.

Inziua de 7 noiembrie 2004, regele Mihai si Regina Ana sunt invitati sa ia parte la inaugurarea Muzeului Veteranului Roman de la Marasesti. Majestatile lor sunt primite de prefectul si de Primarul orasului. Prefectul si primarul tin discursuri evocand vitejia ostasilor romani de-a lungul istoriei moderne a Romaniei. Regelui i se ofera «titlul de cetatean de onoare al orasului-erou Marasesti». Regelui Mihai, nascut si crescut pe pamant romanesc, descendent al Familiei Regale, care s-a implicat direct in lupta romanilor pentru independenta si reintregire si care a avut o legatura privilegiata cu armata, i-a revenit onoarea de a tine discursul de inaugurare a muzeului. Prezenta sa a fost fireasca la acest eveniment, s-a inscris in mod natural in nazuinta romanilor de a-si respecta istoria si a-si afirma identitatea.

7.3 Punerea pietrelor de temelie

In ziua de 22 august 1875 a avut loc punearea pietrei de temelie a Castelului Peles. Se dau primele trei lovituri de ciocan. Principele rosteste urmatoarea urare : «Fie ca acest castel sa se ridice din pamant si fericit sa se incheie construirea sa, pentru ca el sa fie candva leagan dinastiei mele si a tarii». Preotii stropesc cu apa sfintita fundatia Castelului. Principesa Elisabeta descrie astfel solemnitatea acelei zile : «Muzica militara se auzea pana departe in padure […] preotii stropeau cu aghiazma fundatiile, venisera ofiteri si tarani in haine de sarbatoare, oameni din inalta societate. Iar noie ram in portul national cu voaluri frumoase si camasi brodate».1

7.4 Sfintiri de biserici

Toti suveranii Romaniei au considerat religia ca fiind una dintre modalitatile principale pentru crearea legaturii profunde cu propriul popor.

Inca de la inceputul domniei lui Carol I, a fost inclusa in Constitutie o clauza care prevedea ca fiicele si fiii Suveranilor sa fie botezati in rit ortodox. Aceasta clauza a fost respectata de urmasii Principelui carol la tron in ciuda faptului ca biserica catolica i-a excomunicat pe doi dintre ei : Regele Ferdinand si Regina Ana. Regele Carol I intelege ca prin ctitorirea unor biserici va reusi sa confere o legitimitate in plus dinastiei sale, respectand traditia celor mai ilustri domnitori ai istoriei romanesti.

La 15 august 1867 are loc sfintirea bisericii Cotroceni. Principele asista la serviciul religios, alaturi de ministri si ofiteri superiori. Oficialitatile sunt invitate la dejun. La ordinul Principelui, parcul palatului este deschis publicului.

Regele Carol I a restaurat cateva dintre cele mai insemnate monumente ale Moldovei si Tarii Romanesti, devenind in acest fel al doilea ctitor al lor. In ocombrie 1886 are loc (dupa restaurare), sfintirea bisericii episcopale Curtea de Arges. La aceste eveniment ia parte intreaga Curte Regala. In acest sens, tablourile votive stau marturie. Serviciul divin este oficiat de catre de catre episcopul de Arges. Cu aceasta ocazie, Regina ofera o evanghelie scrisa de eape pergament si ilustrata cu picturi, fiecare dintre cele 50 de file mari este incadrata intr-un chenar argintiu cizelat cu aur. Evanghelia dupa care s-a citit slujba a fost chiar acest manuscris.

Cea mai importantactitorie este cea a celei mai mari catedrale romanesti, la Timisoara, unde «regele Mihai apare insotit de toate atributele regalitatii coroana, sceptrul si globul crucifer».

La aniversarea celor 90 de ani de la sfintire, la 2 noiembrie 2003, Familia Regala (Majestatile Lor, Principesa Margareta, Principele Radu) a fost invitata de Arhiepiscopul Bartolomeu de la Arhiepiscopia ortodoxa romana a Vadului, Feleacului si Clujului. Familia Regala a fost intampinata la intrarea in catedrala de doi episcope vicari si condusa in fata altarului. Aici este intampinata de Arhiepiscopul Bartolomeu in vesminte liturgice. Fiecare membru al familiei saruta Sfanta Evanghelie si este condus la locul sau. Majestatilor Lor le sunt destinate Tronurile Regale in latura nordica a soleii. Sfanta Liturghie a fost oficiata de Arhiepiscop si Regele a primit «Crucea Transilvana», distinctie bisericeasca a Arhiepiscopiei Clujului.

7.5 Sfintire de drapele

In octombrie 1875 se incheie organizarea Armatei. La 26 octombrie in acelasi an, dupa manevrele de toamna, are loc in sala Tronului Palatului din Bucuresti, in prezenta perechii princiare, solemnitatea sfintirii a 32 de drapele care sunt inmanate regimentelor. Pe drapele este scrisa deviza «Pentru onoare si patrie»! Principele Carol adreseaza un discurs comandantilor de regiment aflati in jurul lui.

7.6 Dezvelirea monumentelor de for public

In cinstea Suveranilor Romaniei si a devotamentului lor pentru Tara au fost realizate : statui, busturi, efigii si portrete. Printre artistii romani si straini care au realizat aceste monumente se numara : Milita Petrascu, Carol si Frederik Stork, Oskar Han etc.

Innoiembrie 1874 are loc solemnitatea inaugurarii statuii lui Mihai Viteazu (primul monument ridicat in onoarea unui erou national). Mitropolitul Primat si inaltul Cler oficiaza serviciul divin in biserica Sarindari, la care asista Principele Carol si Principesa Elisabeta alaturi de toate autoritatile superioare civile si militare, primarul si consiliul comunal si alte persoane. Detasamente ale diverselor corpuri ale garnizoanei se vor afla in Piata Universitatii si de-a lungul Bulevardului Elisabeta pana in fata bisericii Sarindar. Dupa terminarea slujbei se formeaza un cortegiu care se indreapta spre Piata Universitatii, respectand ordinea stabilita : jandarmi, prefect, «adjutantii domnesci »2, Principele si Principesa urmati de ministri si inalte autoritati civile si militare. In Piata Universitatii, convoiul este intampinat de consiliul comunal al Capitalei. Principele si Principesa se vor sui pe estrada ce inconjoara statuia si vor rosti un discurs. Dupa incuviintarea data de domnitor, Primarul da semnalul dezvelirii statuii. Trupele prezinta onorul si se trag salve de tunuri de pa Dealul Spirii. Domnitorul va da ordin pentru defilarea trupelor.

Cu un fast similar se face inaugurearea statuii Carol I, cu ocazia centenarului nasterii acestuia. Participa Regele Carol al II-lea, membrii ai Guvernului, consilieri regali si diplomati. Regele Carol al II-lea tine un discurs, omagiind personalitatea Regelui Carol I si contributia sa la edificarea Romaniei moderne. Ceremonia se incheie cu o defilare la care iau parte garzile nationale, membrii FrontuluiRenasterii Nationale, grupul veteranilor de la 1877, Corpul 2 de armata si unitatile cu cele 191 de drapele din timpul domniei lui Carol I.

Capitolul 8
Observatii finale

Protocolul nu poate fi acceptat astazi ca un obstacol ce ingreuneaza actul de comunicare.
Regulile sale variaza, desigur, in functie de cultura, in cadrul careia se face deplin inteleasa semnificatia lor. Aceste reguli au in comun un grad de flexibiliate impus de necesitatea adaptarii la cerintele epocii. Stfel, ele pot servi menirii pe care o au «d’éviter par l’instauration de code de conduite toute gene inhibitio ou gaucherie dans les contacts avec ou entre haute personnalités».3

Protocolul este legat de traditiile istorice ale lodului, dar expus, in acelasi timp, unor influente externe, consecinta a relationarii cu alte culturi.

Este evidenta o tendinta de simplificare a protocolului, in europa cel putin, de la care nu face exceptie protocolul Casei Regale a Romaniei : o tinuta mai simpla (inlocuirea fracului in majoritatea ocaziilor oficiale), o atmosfera lipsita de rigiditate (in desfasurarea audientelor, pranzurilor, receptiilor), ignorarea unei greseli de protocol a unui invitat.

Asteptam, totusi, de la o Curte Regala, mentinerea in protocol a unui anumit fast legat de ceremonii ca nunta, incoronarea, primirea oficiala. O monarhie care neglijeaza un anumit fast, o monarhie are nut e face sa visezi, isi pierde aura.4  Ceremonialul elegant al recentelor nunti princiare europene, a tinut milioane de spectatori in fata televizoarelor ore intregi. Romantismul acestor nunti (legaturile de afectiune sincera intre tinerii casatoriti) le-au inscris in firescul relatiilor mane, cu tot fastul ceremonial neobisnuit care le insotea.

In Romania de astazi, protocolul Casei Regale reprezinta o adaptare a Ceremonialului Curtii de pana in 1947 la realitatea vietii actuale. “On dit souvent que le protocole imprime le style d’une maison royale”.5  Se poate spune ca protocolul simplu defineste stilul Casei Regale a Romaniei. El faciliteaza contactul cu toate mediile sociale si contribuie la integrarea fireasca a Casei Regale in complexitatea societatii contemporane romanesti.

==========

1 Linberg, Paul, «Carol I al României», Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 155-156

2 Văcărescu, Theodor, op. cit., p. 111

3 «aceea de a evita printr-un mad de conduită, orice inhibiţie sau stângăcie în contactul cu sau între personalităţi importante», Monette, Pierre-Yves, op. cit., p. 157

4 Gauthier, Guy, op. cit., p. 268

5 «Se spune des că protocolul imprimă stilul unei case regale», Monette, Pierre-Yves, op. cit., p. 159

BIBLIOGRAFIE

Andronie Dana. A fost mai intai sot si apoi a devenit print, articol publicat in ziarul Jurnalul National, pagina 27, Bucuresti, 17 mai 2004.
Badea Paun, Gabriel, Carmen Sylva. Uimitoarea Regina Elisabeta a Romaniei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003
Camarasanu, Zoe. Amintiri, Ed. Vitruviu, f. a.
Gauthier, Guy. Missy, Regina Romaniei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2004
Lindenberg, Paul. Carol I al Romaniei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2004
Luca, Ana-Maria si Nastase Alexandru. Sarbatoarea Invierii cu familia regala, articol publicat in ziarul Jurnalul National, pagina 17, Bucuresti, 9 aprilie 2004
Mamina, Ion. Regalitatea in Romania 1866-1947, Ed. Compania, Bucuresti, 2002
Maria, Regina Romaniei. Povestea vietii mele, Vol. I-III, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1991
Marinescu, Aurelina. Codul bunelor maniere astazi, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2002
***Memoriile Regelui carol I al Romaniei. De un martor ocular, vol. I 1866-1869, Ed. Scripta, Bucuresti, 1992
Monette, Pierre-Yves, Metier de roi, Famille. Entourage. Pouvoir, Alice Editions, Bruxelles, 2002
Principele Radu de Hohenzollern-Veringen,. Sapte, Ed. Nemira, Bucuresti, 2003
Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, Ana a Romaniei. Un razboi. Un exil. O viata, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2000
Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, Mihai al Romaniei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2001
Scheffer, Robert, Orient regal. Cinci ani la curtea regala a Romaniei, Ed. Saeculum I.O., Ed. Vestala, Bucuresti, 1997
Tanasoiu, Carmen Ceremonialul la curtea regala a Romaniei (1866-1947), Referat pentru lucrarea de doctorat, lucrare nepublicata, 1998
Turkington, Carol, The Complete’s idiot’s Guide to Cultural Etiquette, alpha books, Indianapolis, 1999
Vacarescu, Elena, Regi si Regine pe care i-am cunoscut, Ed. Compania, Bucuresti, 2004
Vacarescu, Theodor, Ceremonialul Curtei Domnesci a Romaniei, Typografia Curtii, (Lucratorii asociati), Bucuresci f.a.
Vacarescu, Theodor, Ceremonialul Curtei Regale a Romaniei, Tipografia F. Göbl, Bucuresti, 1882
Volkoff, Vladimir, DespreRege, Bucuresti, Ed. 1991
Wolbe, Eugen, Ferdinand I, Intemeietorul Romaniei Mari, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2004
Zamani, Lelia, Bucurestii in sarbatoare, vol. I, Ed. Cartea de buzunar, Bucuresti, f.a.
Zamani, Lelia, Bucurestii in sarbatoare, vol. II, Ed. Cartea de buzunar, Bucuresti, f.a

CEREMONIALUL CURTII REGALE A ROMANIEI INCEPAND CU ANUL 1866
Capitolul 6
Sarbatori religioase

Regele petrece marile sarbatori crestine alaturi de oameni. Palatul Regal devine o casa pe care preotii vin sa o sfinteasca ca pe oricare alta: de Craciun Mitropolitul vine cu icoana, iar pe 5 ianuarie vine cu Botezul impreuna cu inaltul cler. Relatia cu biserica este foarte puternica. Regii Carol I si Mihai I obisnuiau sa participe la liturghia de duminica, iar Regii Ferdinand si Maria asistau destul de des la sedintele Sinodului.

6.1 Craciunul

In ziua de 24 decembrie, IPSS Mitropolitul Primat, inconjurat de inalti reprezentanti ai bisericii, se deplasa la palat «cu santele icone».1 Garda Pala tului prezinta armele. Mitropolitul este primit in capul scarii de onoare de catre «oficerulu de ordonanta si la intrarea apartamentelor de receptiune de catre Adjutantult Domnescu de serviciu» care il conduce in salonul rosu. Aici Mitropolitul si cei ce il insotesc imbraca odajdiile. Apoi, Maresalul Curtii il conduce in apartamentele unde se afla Majestajestatile Lor. Aici au loc rugaciunile specifice ajunului Nasterii Mantuitorului. Casa Civila si cea Militara asista in mare tinuta. In cursul celor trei zile de Craciun nu au loc receptii oficiale (cu exceptia unui ordin dat de MS Regele). Cei care doresc sa felicite Familia Regala o pot face prin intermediul registrelor puse la dispozitie de aghiotantul de serviciu. Sarbatoarea Craciunului se petrece in cercul familial.

Regele Carol I chema la masa sute de copii, statea de vorba cu ei si le impartea daruri de haine, fructe si dulciuri.

La curtea Regelui Carol I si a Regina Elisabeta, in preziua Ajunului, copiii doamnelor de onoare si copiii cuplului princiar si prietenii acestora se intruneau la Cotroceni sa impodobeasca bradul urias pana in tavan. Se faceau glume, se radea mult. Atmosfera era una de familie, lipsita de formalism. Se servea ceaiul si se manca o delicioasa prajitura traditionala de Craciun (Baumkuchen). Dupa plecarea tinerilor, personalul impodobea bradul cum se cuvenea.

In seara Ajunului, Regele si Regina imparteau daruri angajatilor Casei Regale. Familia Regala era intotdeauna bucuroasa sa primeasca daruri simple, specialitati locale (serbeturi si dulceturi). «Mama eticheta cu grija borcanele si le impartea de acasa : serbetul de cafea, pentru S.M. Le Roi, serbetul de trandafiri, pentru S.A.R. La Princesse Marie si asa mai departe».2

Aceasta traditie este continuata in Familia Regala. De exemplu, in timpul domniei Regelui Mihai, cu cateva zile inainte de Craciun se organiza o festivitate cu ocazia careia se oferea un cadou fiecarui angajat, incepand cu Maresalul Curtii. In Sala Tronului existau un brad impodobit si o masa pe care se aflau cadourile purtand fiecare numele persoanei care urma sa il primeasca. Strict personalul Casei Regale primea al treisprezecelea salariu. Marii demnitari din Casa Civila si Militara nu beneficiau de acest salariu. Trei dintre cele mai cunoscute coruri din Capitala erau invitate sa interpreteze colindele. Familia Regala pleca apoi la Sinaia pentru a petrece Craciunul La Foisos, undeavea loc o festivitate asemanatoare celei de la Palatul Regal. Ofiterii din batalionul de Garda veneau insotiti de soldatii care cantau colindele.

Craciunul din anul 1997 a fost un «eveniment unic»3 pentru Familia Regala, intrucat a fost prima oara cand Regele, Regina impreuna cu Principesele si copiii lor s-a reunit in Romania dupa 1947. Dupa 2001, Familia Regala petrece Craciunul in familie, la Savarsin. In ajun, copiii si tinerii din comuna si din imprejurimi vin sa colinde la Castel, imbracati in costume traditionale. Inainte de plecarea la Savarsin, personalul din Bucuresti participa la o festivitate similara celei descrise mai sus.

6.2 Anul Nou

Receptia de Anul Nou de la Palat are loc pe data de 31 decembrie sau de 1 ianuarie. Retragerea muzicilor militare ale ganizoanei Bucurestiului se executa la 8 seara pe 31 decembrie, in Prezenta Majestatii Sale, a Ministrului de Razboi si a sefilor de Corpuri Militare.

Invitatiile pentru balul Anului Nou se fac de catre Maresalul Curtii (autorizat de catre Majestatea Sa Regele) pe baza listelor depuse la Cancelaria Regala de catre fiecare autoritate. Pe invitatii se afla inscris numele persoanei, ora de desfasurare a receptieie, locul si tinuta adecvata. Invitatiile erau diferite. Pentru anumite categorii de invitati, care urmau sa intalneasca pe Majestatile lor inainte de inceperea propriu-zisa a balului, se specifica intrarea care trebuia folosita (pentru Corpul Diplomatic) si salonul unde avea loc intalnirea. Invitatiile erau prezentate ofiterilor insarcinati cu primirea oaspetilor si acestia iii conduceau in sala sau apartamentul destinat. Saloanele («apartamentele») erau rezervate astfel: un salon membrilor Corpului Diplomatic (impreuna cu sotiile lor), altele reprezentantilor Bisericii, ministrilor, ambasadorilor romani care se aflau in Capitala, membrilor Corpurilor legiuitoare, generalilor, coloneilor sefi de corpuri de armata (impreuna cu sotiile). Majestatile Lor intra pe rand infiecare salon, respectand ordinea stricta a ierarhiei impusa de protocol. Primirea corpului diplomatic are intaietate fata de oaspetii romani care, la randul lor, se conformeaza urmatoarei ordini : membri ai Guvernului si inalti demnitari romani, membrii ai parlamentului, sefi ai Curtilor de Casatie, Conturi si Apel, primari, ofiteri superiori. Ceilalti invitati erau condusi direct in Sala Tronului. Dupa intalnirea cu Majestatile Lor, oaspetii din saloane sunt condusi si ei in aceeasi sala. Urmeaza balul.

In volumul intitulat «Amintiri», Zoe Camarasescu, fiica Zoei Bengescu, doamna de onoare a Reginei Elisabeta, descrie modul de desfasurae a balului propriu-zis. La ora 9 seara incepeau sa soseasca la resedinta regala invitatii in cupeuri si trasuri. Ofiterii asteptau in capul scarii, pentru a introduce doamnele si domnisoarele in Sala Tronului, unde avea loc balul. De-a lungul unei arcade opuse intrarii, se aflau mese incarcate de preparate oferite de marii cofetari ai Bucurestiului si bucatarii Palatului. Lacheii in livrea de gala se aflau tot timpul la dispozitia oaspetilor. Tinuta de gala era obligatorie. Guvernul si corpul diplomatic ocupau locul din apropierea estradei unde se instala orchestra militara. Urmau restul invitatilor, dupa importanta lor. La ora 10 isi faceau aparitia cuplul regal si cuplul princiar, anuntati de Maresalul Palatului, care batea de trei ori cu sabia in parchet. Doamnele faceau reverentele de rigoare, iar domnii se inclinau adanc. Dansul incepea cu un cadril. Domnii isi invitau partenerele si isi luau pozitia de dans. Printesa Maria isi alegea ea insasi cavalerul din cadrul corpului diplomatic, trimitand un aghiotant drept emisar. Dupa ce intona inceputul dansului, orchestra facea o scurta pauza, dand timpul necesar dansatorilor sa se pregateasca, sa se aseze in ordinea cuvenita dansului. Regele Carol conversa cu invitatii. Regina Elisabeta primea defileul de fete tinere ce isi faceau intrarea in lume.

Perechea regala parasea prima sala de bal. Principii mostenitori mai ramaneau cateva ore, pentru a face onorurile serii.

In timpul exilului, Regele Mihai transmitea, in seara de 31 decembrie, prin intermediul postului de radio Europa Libera, mesajul de Anul Nou catre romani. Era singura forma de a comunica cu Tara. Cu ocazia Anului Nou, in prezent, Familia Regala organizeaza un dineu cu un numar restrans de invitati. Acest dineau se desfasoara intre orele 20-24.15, ora la care Familia Regala se retrage. Tinuta este formala, dar ceremonialul se reduce la regulile de buna cuviinta.

O exceptie a constituit-o Dineul Mileniului (oferit in Capitala la trecerea in anu 2000), care a rupt traditia ceremonialului urmat in cadru receptiilor de Anul Nou. Au fost invitati reprezentanti ai tuturor profesiilor, minoritatilor, religiilor, varstelor si regiunilor tarii. La dineu a participat si un fost membru al gazii Regelui Mihai. Erau mese de cate sase persoane, fiecare mesean fiind reprezentantul unei alte categorii sociale. Regina Ana isi aminteste : «Ce mandrie m-a cuprins cand alaturi de copiii nostri ne-am asezat la masa cu Elisabeta Rizea, erou al rezistentei anti-comuniste, cu un sportiv celebru ca Patzaichin, o tanara politista, o eleva olimpica, un medic prestigios, un preot».4

6.3 Pastele

La curtea principelui Carol se instituie urmatorul protocol cu ocazia Sfintelor Pasti : in Vinerea Mare, la or 7.30 seara, Principele Carol (insotit de Casa Civila si de cea Militara) se deplaseaza la biserica Mitropoliei pentru a asista la serviciul religios. Tinuta este de mare doliu: civilii poarta frac, cravate si manusi negre si marile cruci fara cordon, in timp ce militarii vor avea mare tinuta: decoratii si marile cruci fara cordon. Cu un sfert de ora inaintea Regelui sosesc Ministrii, Presedintii si membrii Adunarilor Legiuitoare, Inaltele Curti de Casatie si Conturi, reprezentanti ai Curtilor si tribunalelor, primarul si Consiliul municipal, inalti ofiteri de Stat si ofiteri superiori din garnizoana Bucuresti. Se ocoleste biserica in sunetul clopotelor: in fruntea convoiului pasesc clericii cu facle, prefectul politiei, «adiutantii domnesti»5, Maresalul Curtii, clerul oficiant cu sfantul epitaf. Urmeaza Principele, care paseste alaturi de Mitropolit, sub un baldachin negru. In spatele lor se insiruie ceilalti demnitari.

In noaptea Invierii, Principele, impreuna cu Casele Civila si Militara si escortat de un escadron de cavalerie, se va deplasa la Mitropolie. Ministri si inalti demnitari asista alaturi de Principe la serviciul divin oficiat de Mitropolitul primat. Tinuta va fi frac, cravata si manusi albe si decoraii in forma lor reglementara. Doamnele purtau rochii elegante, manusi lungi si palarii. La miezul noptii, Mitropolitul, impreuna cu Principele si toti credinciosii, ies din biserica sa primeasca lumina. Chemarea «veniti de luati lumina» este insotita de sunetul clopotelor si 101 salve de tun trase de pe dealul Spirii. Pentru a marca participarea Principelui la slujba Invierii, se va inscrie pe pergament primul capitol din Evanghelia lui Ioan, Domnitorul il va semna si se va aplica sigiliul de stat. Pergamentul va fi dus la Arhivele Statului. Dupa semnare, Domnul va lua in mana Sfanta Cruce, inaintea careia se va inchina toata asistenta. La ora 3 dupa amiaza are loc la Palat gustarea de Paste. Iau parte inalti prelati, ministri, ofiteri si functionari superiori. In dimineata Pastelui, Principele viziteaza cazarmile din jurul Bucurestiului, ciocneste oua si sta de vorba cu soldatii. Duminica Pastelui este consacrata Familiei. In lunea Pastelui, romanii fac vizite sau petrec sub cerul liber. Principele face o plimbare calare prin suburbiile orasului.

De-a lungul anilor, sub diferite domnii, Sarbatoarea Pastelui a pastrat elementele de baza ale acestui protocol. Regele Mihai, dupa participarea la slujba Invierii la Patriarhie, pleca la Sinaia. In ziua Pastelui, Majestatea Sa servea masa cu ofiterii si soldatii batalionului de garda si batalionul de vanatori de munta de la Sinaia.

In 1992, cu ocazia primului Paste petrecut in Romania dupa 44 de ani, regele Mihai si regina Ana iau parte la slujba Invierii oficiata de Arhiepiscopul Pimen la Manastirea Putna, alaturi de credinciosi veniti din toata tara, reinnodand, astfel, traditia.

In ceremonialul Curtii Domnesti si cel al curtii Regala se face referire la alte sarbatori (ca de exemplu, Sfantul Vasile, Botezul Domnului, Serbarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena), la care participa Familia Regala. Pentru fiecare etapa a desfasurarii sarbatorii este prevazut un anumit protocol.

==========

1 Badea- Păun, Gabriel, op. cit., p. 163
2 Gauthier, Guy, op., cit., p. 208
3 Gauthier, Guy, op. cit.p. 248
4 Văcăresu Theodor, op. cit., p. 57
5 Camărăşanu, Zoe, op. cit. p. 82

Motto:„Forta morala si materiala a noului Regat o vom cauta acolo unde ea exista: în practicarea cu sfintenie a regimului constitutional, în dezvoltarea resurselor noastre, în completarea organizarii noastre sociale si economice, în fine, în continuarea unei politici leale si oneste mentinând cele mai bune relatii cu toate Puterile si inspirând o egala încredere, ca si în trecut. Aceasta este semnificatia, acesta este scopul Regatului Român. Astfel l-au înteles Corpurile legislative, astfel l-au votat în unanimitate, de care Românii au dat de multe ori dovada ca o pot avea pentru orice fapta mare si nationala“.Ion Bratianu, 1881

Întoarcerea la adevar

Romania nu s-a nascut acum 90 de ani, asa cum s-a afirmat în ultimii ani in legatura cu aniversarea de la 1 decembrie 1918. Articolul 1 din Constitutia anului 1866 suna astfel: „Principatele Unite Romane constituiesc un singur stat indivizibil, sub denumirea de Romania”. Aceasta lege fundamentala a fost revizuita in 1879, 1884, 1917 si 1923, in acord cu modificarile de structura si intindere a statului roman, dar a ramas coloana vertebrala a unuia si aceluiasi stat, elementul determinant al continuitatii lui politice. Inceputa la 24 ianuarie 1859, daltuirea statului national modern, unitar si indivizibil, s-a incheiat la 10 mai 1881. Aceasta este statalitatea romaneasca moderna, cu puternice radacini europene.

Tot ultimii ani au adus in discutia publica notiuni importante, precum “viziune”, “identitate”, “continuitate”. Este bine ca ele patrund in vocabularul puterii politice si mediatice. Dar aceste virtuti au nevoie sa fie tratate corect. Viziunea se face cu generozitate si cu responsabilitate. Identitatea se repara cu loialitate. Continuitatea se innoada prin cunoastere si respect.

Asadar, Romania are 142 de ani de cand s-a fondat ca stat modern, condusa de un sef de stat dintr-o dinastie europeana. Aceste adevaruri au importanta astazi, cand Romania face primii pasi pe drumul institutional-european. Si aceste adevaruri au nevoie sa fie cunoscute, intelese, asumate, pentru ca instrainarea de sine, provocata de cele patru decenii de dictatura, sa-si incheie consecintele morale si institutionale.

Din multe puncte de vedere, acesti 142 de ani s-au reflectat in destinul Casei Regale a Romaniei. Volumul „Coroana Romana“, prin cuvinte si imagini, va incerca sa arate masura in care identitatea si statalitatea noastra, ca si speranta noastra, sunt legate astazi de Familia Regala. Iar continuitatea si identitatea romaneasca, hranite cu instinctul binelui national, se vor vindeca atunci cand fiecare dintre noi se va intoarce la adevar.

Primul capitol al cartii se intituleaza „Carol I. Tara, Statul, Familia“. El debuteaza cu un motto al Reginei Elisabeta, marturia sa despre sosirea pentru prima oara la Bucuresti, dupa nunta, in anul 1866:

“(…) am inteles ca suveranul reprezinta palatul, dupa cum o piatra de pe camp poate sa reprezinte un altar“.

Primul capitol, care este si cel mai amplu al intregului album, ramane cheia cartii si cuprinde in el ratiunea pentru care voumul a fost scris: dorinta de a face, dupa aproape un secol si jumatate, un rezumat convingator al operei statale a fondatorului Dinastiei noastre.

Carol I. Tara, Statul, Familia

Carol I este omul de la care a pornit totul: Familia Regala, Statul si Tara. Rand pe rand, an de an, sub domnia acestul principe european, Romania a dobandit institutii, modernitate si statornicie. O carte despre Coroana Romana ajunsa la aproape un secol si jumatate nu poate incepe decat cu fundamentala opera de constructie a regelui Carol.

Astazi, Romania se numara printre membrii Uniunii Europene, familia demna a natiunilor libere. Prin trecutul, ca si prin prezentul ei, Casa Regala este promotor si argument al vocatiei europene a Romaniei, precum si al traditiilor, stabilitatii si continuitatii natiunii noastre. Momentul 10 mai 1866 seamana, din multe puncte de vedere, cu 1 ianuarie 2007, in sensul asumarii valorilor si principiilor lumii europene.

Cuvintele lui Ion Bratianu si ale ministrilor Guvernului sau, rostite in ziua de 10 mai 1881, cu ocazia proclamarii Regatului Romaniei ca stat independent si suveran, surprind prin actualitatea lor profunda:

“Romania, constituita in Regat, completeaza si incorporeaza opera regenerarii sale. Ea isi da un nume, care este de acord cu pozitiunea ce a dobandit, ca Stat Independent. Prin noul nume si titlu se intaresc mai mult stabilitatea si ordinea in Romania. Regatul Roman, Maria Ta, este astfel continuarea domniei romane; nu are alt program, nici alte aspiratii, nici alte tendinte. Este o consacrare, o intarire mai mult data de Romani principiului monarhic, pe care Maria Ta ai stiut a-l planta adanc pe pamantul Romaniei“.

In urma cu doi ani, Casa Regala a Romaniei a sarbatorit, impreuna cu intreaga natiune romana, mai multe evenimente de importanta nationala:

•    140 de ani de la fondarea Dinastiei Regale romane, prin venirea pe tronul Romaniei a domnitorului Carol I, proclamat principe suveran in ziua de 10 mai 1866, prin plebiscit. In aceeasi zi, Domnitorul Carol I al Romaniei a depus juramantul de credinta fata de tara.
•    125 de ani de la proclamarea Regatului Romaniei, sub sceptrul Regelui Carol I, la 10 mai 1881 (la 14/26 martie 1881 se aproba proiectul de lege prin care Romania devine regat si Regele Carol I primeste titlul de Rege al Romaniei).
•    100 de ani de la Expozitia Nationala Romana din Parcul Carol din Bucuresti, inaugurata de Regele Carol la 6 iunie 1906.
•    85 de ani ai Majestatii Sale Regelui Mihai I, la 25 octombrie 2006.

Ziua de 10 mai are in istoria Romaniei trei semnificatii de importanta nationala:

•    10 mai 1866, depunerea juramantului lui Carol I ca domnitor al Romaniei, in fata Parlamentului. Domnitorul a jurat ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional.
•    10 mai 1877, Independenta Romaniei (in acea zi, Parlamentul a votat legea pentru desfiintarea tributului catre Inalta Poarta; motiunea votata de Camera se numea “Independenta absoluta a Romaniei”).
•    10 mai 1881, proclamarea Regatului Romaniei.

Sa ne amintim impreuna cateva date din timpul domniei regelui Carol I:

-    Primul Rege al Romaniei a domnit 48 de ani.
-    In timpul domniei lui, Romania obtine independenta fata de Imperiul Otoman, in anul 1877.
-    Romania devine regat, stat independent si suveran in anul 1881.
-    La 31 octombrie 1869 se inaugureaza oficial linia de cale ferata Bucuresti-Giurgiu, respectiv prima gara a Bucurestilor, Gara Filaret.
-    La 12 noiembrie 1871 se inaugureaza Uzina de gaz aerian de la Filaret.
-    La 25 septembrie 1872 se inaugureaza Gara de Nord din Bucuresti (numita, pana in anul 1888, “Gara Targovistii“).
-    Totodata isi incep activitatea Atelierele Cailor Ferate din Bucuresti.
-    La 26 decembrie 1872 este introdus tramvaiul cu cai.
-    La 1875 se infiinteaza Fabrica de ulei vegetal din Bucuresti.
-    La 15 decembrie 1875 isi incepe activitatea “Banca de Bucuresti“ (cu capital francez).
-    La 16 iulie 1876 se creeaza la Bucuresti “Societatea Nationala de Cruce Rosie a Romaniei“.
-    La 8 iunie 1897 se pune piatra fundamentala a Palatului “Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie”, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat in anul 1900, prima sedinta a Consiliului de Administratie, in noul local, are loc la 15 iunie.
-    La 27 ianuarie 1903 a fost fondata, la Bucuresti, “Confederatia Patronala UGIR”, propunandu-si dezvoltarea economica si modernizarea societatii romanesti.
-    La 17 ianuarie 1906 a fost promulgata prima “Lege a Brevetelor de Inventie” si s-a infiintat “Biroul Brevetelor”, denumit astazi Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Anterior, in anul 1879, Romania a produs prima “Lege a marcilor”.
-    In anul 1908 s-a infiintat “Observatorul Astronomic” cu planetariu (“Observatorul Popular”).
-    Sub domnia lui Carol I se construiesc, in anul 1906, 40 de spitale rurale, dintre care unele sunt in functiune si astazi.
-    Sub sceptrul lui se fondeaza multe universitati si colegii nationale (licee), pe toti tarii, care functioneaza pana in ziua de astazi.

Unul din primele obiective pe care si le-a propus tanarul principe Carol a fost cunoasterea directa a realitatilor tarii. El face calatorii in toate provinciile romanesti, atat in orase si comune, cat si in sate izolate. Nici drumurile proaste, nici conditiile precare de voiaj nu vor constitui piedici pentru fostul locotenent al armatei germane. In cursul deplasarilor (unele oficiale, altele nu), domnitorul si apoi regele Carol viziteaza in respectiva localitate prefectura, spitalul, scoala, penintenciarul, unitatea militara. De multe ori asista si la serviciul religios in biserica. Aceasta traditie a fost continuata intocmai de regele Ferdinand si de regina Maria, apoi de regele Carol al II-lea, de regele Mihai si de regina-mama Elena. In anii de dupa 1997, regele Mihai si regina Ana au strabatut mii de kilometri cu masina, trecand din sat in sat, din oras in oras, innoptand la manastiri, intalnindu-se cu oamenii si luand contact direct cu noile realitati postdecembriste, dand incredere si confort identitar comunitatilor locale. Acelasi lucru il facem astazi si noi, prin Fundatia Principesa Margareta a Romaniei si Biroul Reprezentantului Special al Guvernului.

Croaziera Regala de pe Dunare pana in Delta, organizata de noi in anii 2004 si 2005, a fost realizata prima oara de regele Carol cu exact o suta de ani in urma, in anul 1904. La prima deplasare au luat parte regele Carol si regina Elisabeta impreuna cu principii mostenitori Ferdinand si Maria (insotiti de cei doi copii mai mari, Carol si Elisabeta). Traseul a fost de la Turnu-Severin in sus pe Dunare pana la Cazane si de acolo in jos pana la varsarea in mare. Croaziera pe Dunare avea loc in fiecare an, la sfarsitul primaverii sau la inceputul verii. Familia regala era insotita de doamne de onoare, suite militare si unul sau doi ministri. Programul era foarte incarcat. Aveau loc intalniri si receptii cu autoritatile si personalitatile din orasele portuare unde acosta vasul. Existau insa si zile de relaxare, inchinate exclusiv frumusetilor naturii. In acele momente, savantul Grigore Antipa devenea personajul principal caruia i se adresau toate intrebarile unor mari iubitori de natura cum erau regele Carol si principele Ferdinand. In vremea noastra, evenimentul se numeste „Romania, o calatorie regala“ si a adus pana acum un numar important de personalitati din lumea intreaga pe pamant romanesc.

«Proiectului regal Savarsin» se inscrie si el in traditia regala romaneasca. In anul 1884, la propunerea lui Ion Bratianu, a fost creat un patrimoniu regal constand din douasprezece mosii, in diverse zone ale tarii, insumand 132.000 de hectare. Dorinta lui Bratianu a fost ca aceste mosii sa devina modele demne de urmat pentru intreg statul roman. Ele au luat denumirea de „Domeniile Coroanei“, au ramas proprietate de stat si au finantat o mare parte a cheltuielilor pentru exercitarea functiunii de sef al statului. Prin extraordinara modernitate a conceptului, aceasta institutia domeniilor coroanei a facut pionierat in domeniu. Iar ineditul ei se mentine si astazi caci, dupa stiinta noastra, nu exista alta institutie a sefului statului, in lume, care sa se finanteze altfel decat de la bugetul de stat.

Regele Carol I nu si-a concentrat atentia numai asupra agriculturii romanesti, ci si asupra activitatilor care deriva din ea. Au aparut «institutii model, in primul rand pe taramul agriculturii, in scopul folosirii cat mai rationale a pamantului, apoi si pe taramul industriei, incurajand aparitia de fabrici si de intreprinderi menite sa valorifice avantajos pentru populatie produsele speciale ale anumitor mosii ».

Domeniile Coroanei au produs, asadar, teracote excelente, articole din lana, produse din lemn, mobila, trasuri, ustensile de bucatarie, lazi, cutii de rezonanta pentru piane, „(…) broderii si tesaturi, (…) impletituri de cosuri si franghii si asa mai departe, avandu-se tot timpul in vedere utilitatea acestora pentru straturile nevoiase ale populatiei “.

Au aparut fabrici de cherestea, s-au imbunatatit caile navigabile si drumurile. S-a acordat atentie fondului cinegetic si piscicol. Populatia era instruita sa ingrijeasca pamantul, erau distribuite seminte pentru gradini si legumicultura. Cladirile de pe domenii respectau traditia arhitecturala a locului si erau construite cel mai adesea din lemn. Ordinea si curatenia erau elementele de care se tinea seama permanent. Se acorda importanta atat activitatilor de asistenta sociala si medicala, cat si invatamantului public, construindu-se numeroase scoli-model, plus biblioteci cu fond de carte variat. Indeplinirea acelorasi obiective a constituit baza elaborarii „Proiectului regal Savarsin“. Toate aceste activitati temerare si avansate, initiate de domnitorul si mai tarziu regele Carol, sunt astazi continuate de urmasii lui. Exista, insa, mai presus de continuitate, un motiv pentru care am vrut sa scriem toate aceste lucruri aici: faptul ca, desi au trecut peste o suta de ani de atunci, Romania are inca nevoie de acelasi tip de modele, de de initiative, de aceeasi inspiratie si viziune.

Expozitia Nationala din Bucuresti (sau Expozitia Generala Romana) a fost organizata in Parcul Carol (numit pana atunci dealul Filaretului) in anul 1906, cu scopul de a prezenta realizarile Romaniei in domeniile politicii interne, ale politicii externe, ca si ale culturii: literaturii, muzicii, picturii, teatrului, arhitecturii, etc. Regele Carol a inaugurat expozitia in ziua de 6 iunie.

In anul Expozitiei Nationale, Romania a mai aniversat 1800 de ani de cand in tinuturile noastre se stabilisera primii colonisti romani (106 d.H.) si cucerirea Daciei de catre Traian, 40 de ani de domnie ai regelui Carol I si 25 de ani de cand Principatele Romane devenisera regat.

Expozitia a fost organizata pe baza unei legi, votata de Parlamentul Romaniei (Adunarea Deputatilor si Senatul) in luna mai 1905. Lucrarile expozitiei au inceput cu o luna mai tarziu si au fost executate de arhitectul I.D. Berindey (1871-1928), cel care urma sa desavarseasca, in anul 1925, Palatul Administrativ din Iasi. Planurile expozitiei fusesera create in anul 1900 de arhitectul peisagist francez Edouard Redont (1862-1942). Locul ales pentru expozitie se afla la sudul orasului Bucuresti, care numara la acea data 300.000 de locuitori. Parcul astfel creat a devenit un loc atractiv, vizitat de turisti din toata Europa. Astazi, Parcul Carol I pastreaza o parte din arhitectura lui de acum un secol, dar are un potential turistic si cultural de departe mai generos decat orizontul utilizarii lui actuale.

Proiectul a fost inspirat de Expozitia Universala de la Paris, din anul 1900 si a mai cuprins pavilioane dedicate industriei, comertului, agriculturii, silviculturii si minelor. Sculptorii Dimitrie Paciurea (1873-1932) si Frederic Stork (1878-1942) au creat cu aceasta ocazie doua statui de mari dimensiuni, plasate la intrarea in Expozitie. Disparitia lor lasa astazi parcul cu mult mai sarac. Distrugerea identitatii orasului, pe toate planurile, este bine simbolizata de povestea Parcului Carol, din ultima suta de ani. Iar lipsa de interes pentru acest loc al culturii, economiei si ecologiei arata limpede gradul de pierdere a instinctului consolidarii de sine a societatii romanesti, dupa patruzeci de ani de comunism si inca doua decenii de post-comunism.

Expozitia Nationala Romana – 1906 din Parcul Carol, in cifre: Suprafata totala a expozitiei: 40.000 m2; drumuri si sosele – 30.000 m2; alei si poteci – 71.000 m2; suprafata lacului din interiorul parcului – 20.000 m2; 4200 de arbori mari si 8400 flori; plantatiile, pajistile si aranjamentele florale – 186.000 m2; conductele pentru iluminat – 34.000 m; electricitate produsa de doua motoare de cate 680 de cai/putere; iluminatul – 5.400 lampi incandescente.

Pe ultima coperta a volumului „Coroana romana“ vor fi inscrise cuvintele Regelui Carol I:

„Zi si noapte m-am gândit la fericirea Romaniei. (…) Cu toate greutatile pe care le-am întalnit, cu toate banuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunandu-ma la atacurile cele mai violente am pasit, fara frica si fara sovaire, înainte pe calea dreapta, avand nemarginita încredere în Dumnezeu si în bunul simt al credinciosului meu popor“.