AM SPERAT CĂ, TOTUŞI, MĂ ADRESEZ UNUI ROMÂN, CHIAR DACĂ MAI HÂTRU…REGRET CĂ V-AM LUAT ÎN SEAMĂ ŞI, CUMVA, ÎN SERIOS. SUNTEŢI CINIC, O FALSĂ IDENTITATE A UNEI FALSE ENTITĂŢI. UN FARSOR NAIV CARE SE AUTOINVOCĂ ŞI SE AUTODECONSPIRĂ…SPER SĂ LUAŢI DE LA SOCRATE MĂCAR PUŢINĂ CUMPĂTARE, V-AŢI ALES “RECENT” UN MODEL INCOMPATIBIL FIRII ŞI CARACTERULUI DUMNEAVOASTRĂ. SPER SĂ FIŢI ŞI MAI SÂCÂITOR, MAI FALS, MAI PROVOCATOR ŞI MAI STÂNJENITOR ÎNCÂT SĂ SIMŢIŢI, ÎN CELE DIN URMĂ!…SĂ VĂ SIMŢIŢI STRĂIN FAŢĂ DE CEI CARE PUN SUFLET ÎN ACEST BLOG, ÎNCÂT SĂ VĂ SIMŢIŢI ÎN PLUS, JENANT, INUTIL, SINGUR.
DAR PÂNĂ LA ACEA DUREROASĂ AMUŢIRE ÎNCĂ MAI SPER SĂ VĂ ÎNTOARCEŢI LA OAMENI, PRINTRE OAMENI.

“{ 39 } Al Dumneavoastra Milud Regensohn Pentru Daniela L.

R: In viata ma calauzesc dupa ratiune, cita e, si dupa ” Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum “. Modelul meu mai recent este Socrate iar ca personaj mi-a placut “Milud”: am vazut un film algerian despre independenta lor – imi pare rau ca nu am retinut titlul – in care Milud era un arab batrin cam zarghit ce tinea discursuri mortilor in cimitir. Mereu incepea batind cu toiagul in stelele funerare si chemindu-i: “Cetateni ai orasului, treziti-va …!” Cred ca in demersul meu actual seman tot mai mult cu el.

R: Am vazut mesajul si ti-am raspuns…

Salutari caldute ! “

Incurajata de experienta mea ca si specialist in domeniul resurselor umane si fiind fara niciun angajament in prezent, va marturisesc ca mi-ar face mare placere sa fiu angrenata in activitatile de organizare ale campaniei Altetei Sale.

Cu consideratie

Mihaela P

Cum ? Sint trei intrebari ? De fapt, e una singura pusa in trei feluri diferite … Va las sa ghiciti de trei ori …

Acum mi se sterg postarile, daca Duda-cel-Printz va ajunge presedinte probabil ne va sterge memoria.

Sa mai repet intrebarile sau le-ati memorat ?

Stimate “Al Dumneanoastra Milud Regensoln”,

Nu stiu daca numele sub care postati comentariiile
Dumneavoastra acide este autentic sau un pseudonim, dar stiu ca sunteti un om frustrat, un „roman” inrait si, probabil, veniti genealogic din stirpea unor inaintasi stramutati pe aceste meleaguri, adusi de vreun puhoi de nevoi, sau de prigoniti de vreun razboi, gasind loc pe acest petec de pamant si in inimile acestor romani primitori, sa isi faca salas si sa lase urmasi, printre care si pe… „al nostru (contemporan) Milud Regensohn”, cel care a gasit usa deschisa la acest forum primitor si o admirabila ospitalitate, o nemarginita ingaduinta la titularul acestui blog. Si mai stiu, eu si multi alti cititori ai comentariilor, faptul ca sunteti mai in varsta, „format” deja, aproape imposibil de reconditionat mental, de recuperat spiritual, de reciclat ideologic. Doar psihologic, macar psihologic va mai puteti ameliora, chiar vindeca de cinismul maladiv, de ura (controlata, lucrata, dedicata…) pe care o varsati din propria Dumneavoastra glanda(!) cu venin pseudoistoric, revansard, exclusivist, negativist, extremist, radical si ridicol…alimentat, as jura, de la rezervorul (in)epuizabil al “ex”-tribunului(!) Vadim, al carui „ex-caprar”, „ex-plotoner” sau ex-„locotenent” pareti ca (inca)sunteti (din reflex). Abuziv de „guraliv”, ironic, draconic, sacaitor, provocator, incisiv, subversiv, coltos, alunecos…Aveti, stimate si venerabile domn, o repetitivitate obositoare, agasanta, va invartiti in propriul Dumneavoastra cerc ideatic stramt, ca un lat incomod, va autoflagelati mental, viciat de prejudecati, de idei preconcepute, de tare vechi si noi, de complexe…, va sufocati in propria Dumneavoastra atmosfera si, din disperare, incercati sa va faceti auzit, important, pretios…, dar, fiindca va este teama de singuratate, vreti sa fiti luat in seama: intotdeauna mai exista o speranta, o sansa sa vi se intinda o mana, sa vi se depuna un sarut pe lacrima, sa vi se daruiasca un zambet, un gand bun…
Deschideti-va inima si aripile, venerabile „vecin” de blog, spuneti-ne durerea cea adevarata, haideti sa plangem impreuna, sa ne strigam disperarile si sa ne rugam impreuna bunului Dumnezeu pentru ai nostri, pentru insine si mai ales pentru tara! Nu mai fiti sceptic, nu va mai indoiti, nu mai blamati, nu mai huliti!i Nu va sfiiti sa ne aratati adevaratul suflet, sa scoateti la lumina ceea ce inca este sanatos, bun, curat, necontaminat… acolo, launtric, in taina suferintelor vechi si noi, nevindecate! Avem mai mult ca niciodata nevoie – o nevoie existentiala, unii de ceilalti. Am convingerea ca stiti, simtiti aproape la fel si ca nu va vine sa credeti: exista minuni, exista si oameni minunati care nu va resping, ci va cheama, va asteapta, va intind cu omenie si sinceritate mana si nu va vor uri, nu va vor dispretui daca ii veti certa suparat, cu intelepciune, cumpatare si blandete, ca nu gandesc, nu simt si nu sunt intocmai ca D-stra, ci doar seamana, fiind tot oameni.Oameni…

Ei Andrada, teoria e adaptata scopului, daca vrei sa pui in valoare calitatile invitatului sau daca vrei sa-l desfintezi, sa-l umilesti si sa-l persiflezi.
Cei care se pretind jurnalisti sunt mai mult “mercenari” media.

Oricum Alteta Sa Radu a facut fata atacurilor cu brio.

In ce priveste lungimea etapelor, cred ca e vorba nerabdarea tineretii. Lucrurile temeinice se fac cu rabdare.

Gheorghe C