<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	>
<channel>
	<title>Comments on: Antonina Sârbu</title>
	<atom:link href="http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/</link>
	<description>Un blog de Principele Radu al Romaniei</description>
	<pubDate>Fri, 10 Feb 2012 06:25:14 +0000</pubDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.7.1</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>By: A.A.</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/comment-page-1/#comment-14547</link>
		<dc:creator>A.A.</dc:creator>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2009 09:50:03 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=5025#comment-14547</guid>
		<description>Principe Radu, 
Impresionant  este  focusul  virtual  dat  acestui  subiect !
Consider ca  arhiva  cunostintelor,  pastrata  despre  EL,
POATE  SA  SUPLIMENTEZE  INTERESUL  PRACTIC,
PENTRU  RASPANDIREA  CULTIVARII  LUI
IN  ROMANIA,  ASTAZI.
*Cultivarea gutuiului - Cydonia oblonga,
poate fi anterioară Mărului, 
şi este posibil ca mărul citat în Cântarea Cântarilor 
să fi fost în realitate  un  GUTUI. 
- Vechii greci ofereau gutui la nunţi, 
ritual care a venit din Orient împreună zeiţa Afrodita. 
Plutarh relatează ca miresele în Grecia muşcau dintr-o gutuie 
pentru a parfuma sărutul înainte de a intra în "camera nupţială";
ca primul sărut să nu fie "dezagradabil". 
("Întrebări romane" 3.65). 
- Era o gutuie premiul pe care Paris a dat Afroditei?
Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia, 
pe coasta nord-estică a insulei Creta, 
fructul fiind cunoscut de greci, ca  "Mela kudonia" 
sau " Măr de Cydonia";
de unde provine de asemenea şi numele ei stiinţific. 

- Romanii, de asemenea, foloseau  GUTUI; 
cartea de bucătărie romană, a lui Apicio, ne dă reţete 
pentru a găti gutuia cu miere şi o combină, spre surpriza noastra,
chiar şi cu praz (Allium ampeloprasum var. porrum). 
Plinius menţionează un tip numit "Gutuie de Mulvian", 
care se putea mânca crudă. 
Columella menţionează trei tipuri, 
una dintre ele "Mărul de aur" 
- care era probabil Fructul Paradisului, citat în Grădina Hesperidelor
care a dat nume tomatelor italiene (pomodoro). 
.
Gutuiul este cultivat în zonele centrale şi de sud, 
unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. 
Nu sunt culturi de mare cantitate; 
în general,  unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă. 
- Carol  cel  Mare  a dat ordin să se planteze gutui în livezi mari.
. 
Gutuiul este menţionat pentru prima dată, într-un text englez,
la sfârşitul secolului XIII, 
totuşi Anglia, nu este o zonă foarte propice, 
datorită temperaturilor mici ale verii, 
care împiedică gutuia să se coacă în totalitate. 
- De asemenea au fost duse în Lumea Nouă, 
dar sunt rare în America de Nord, 
datorită unei boli cauzată de bacteria Erwinia amylovora. 
Se cultivă mult în Argentina, Uruguay, Balcani, Spania şi în bazinul Mediteranei. 
Aproape toate gutuile din Magazinele Americii de Nord provin din Argentina*. 
Mai  multe  cunostinte  despre  GUTUI  puteti  afla, accesand  link-ul acesta:
http://plantemedicinale.wikia.com/wiki/Cydonia_oblonga</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Principe Radu,<br />
Impresionant  este  focusul  virtual  dat  acestui  subiect !<br />
Consider ca  arhiva  cunostintelor,  pastrata  despre  EL,<br />
POATE  SA  SUPLIMENTEZE  INTERESUL  PRACTIC,<br />
PENTRU  RASPANDIREA  CULTIVARII  LUI<br />
IN  ROMANIA,  ASTAZI.<br />
*Cultivarea gutuiului - Cydonia oblonga,<br />
poate fi anterioară Mărului,<br />
şi este posibil ca mărul citat în Cântarea Cântarilor<br />
să fi fost în realitate  un  GUTUI.<br />
- Vechii greci ofereau gutui la nunţi,<br />
ritual care a venit din Orient împreună zeiţa Afrodita.<br />
Plutarh relatează ca miresele în Grecia muşcau dintr-o gutuie<br />
pentru a parfuma sărutul înainte de a intra în &#8220;camera nupţială&#8221;;<br />
ca primul sărut să nu fie &#8220;dezagradabil&#8221;.<br />
(&#8221;Întrebări romane&#8221; 3.65).<br />
- Era o gutuie premiul pe care Paris a dat Afroditei?<br />
Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia,<br />
pe coasta nord-estică a insulei Creta,<br />
fructul fiind cunoscut de greci, ca  &#8220;Mela kudonia&#8221;<br />
sau &#8221; Măr de Cydonia&#8221;;<br />
de unde provine de asemenea şi numele ei stiinţific. </p>
<p>- Romanii, de asemenea, foloseau  GUTUI;<br />
cartea de bucătărie romană, a lui Apicio, ne dă reţete<br />
pentru a găti gutuia cu miere şi o combină, spre surpriza noastra,<br />
chiar şi cu praz (Allium ampeloprasum var. porrum).<br />
Plinius menţionează un tip numit &#8220;Gutuie de Mulvian&#8221;,<br />
care se putea mânca crudă.<br />
Columella menţionează trei tipuri,<br />
una dintre ele &#8220;Mărul de aur&#8221;<br />
- care era probabil Fructul Paradisului, citat în Grădina Hesperidelor<br />
care a dat nume tomatelor italiene (pomodoro).<br />
.<br />
Gutuiul este cultivat în zonele centrale şi de sud,<br />
unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună.<br />
Nu sunt culturi de mare cantitate;<br />
în general,  unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă.<br />
- Carol  cel  Mare  a dat ordin să se planteze gutui în livezi mari.<br />
.<br />
Gutuiul este menţionat pentru prima dată, într-un text englez,<br />
la sfârşitul secolului XIII,<br />
totuşi Anglia, nu este o zonă foarte propice,<br />
datorită temperaturilor mici ale verii,<br />
care împiedică gutuia să se coacă în totalitate.<br />
- De asemenea au fost duse în Lumea Nouă,<br />
dar sunt rare în America de Nord,<br />
datorită unei boli cauzată de bacteria Erwinia amylovora.<br />
Se cultivă mult în Argentina, Uruguay, Balcani, Spania şi în bazinul Mediteranei.<br />
Aproape toate gutuile din Magazinele Americii de Nord provin din Argentina*.<br />
Mai  multe  cunostinte  despre  GUTUI  puteti  afla, accesand  link-ul acesta:<br />
<a href="http://plantemedicinale.wikia.com/wiki/Cydonia_oblonga" rel="nofollow">http://plantemedicinale.wikia.com/wiki/Cydonia_oblonga</a></p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Antonina Sârbu</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/comment-page-1/#comment-14540</link>
		<dc:creator>Antonina Sârbu</dc:creator>
		<pubDate>Mon, 30 Nov 2009 07:45:04 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=5025#comment-14540</guid>
		<description>Altetza! 

Sunt  impresionata de gestul Dumneavoastra! 

Va multzumesc pentru ca atzi citit shi apreciat articolul meu "La fereastra cu gutuie". L-am descoperit pe blogul   Dumneavoastra, plasat chiar de ziua mea, pe 6 noiembrie. Atat de putzin ii trebuie unui om sa  se shtie fericit... Sunt o ziarista din Basarabia, bucata de pamant romanesc, care mai plateshte tribut unei  istorii nedrepte shi in secolul 21. 

Va multzumesc, Altetza, pentru un gand luminos shi pentru noi, romanii din Basarabia. 

Cu toata consideratzia, 
Antonina Sarbu, 
redactor shef ziarul municipal Capitala</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Altetza! </p>
<p>Sunt  impresionata de gestul Dumneavoastra! </p>
<p>Va multzumesc pentru ca atzi citit shi apreciat articolul meu &#8220;La fereastra cu gutuie&#8221;. L-am descoperit pe blogul   Dumneavoastra, plasat chiar de ziua mea, pe 6 noiembrie. Atat de putzin ii trebuie unui om sa  se shtie fericit&#8230; Sunt o ziarista din Basarabia, bucata de pamant romanesc, care mai plateshte tribut unei  istorii nedrepte shi in secolul 21. </p>
<p>Va multzumesc, Altetza, pentru un gand luminos shi pentru noi, romanii din Basarabia. </p>
<p>Cu toata consideratzia,<br />
Antonina Sarbu,<br />
redactor shef ziarul municipal Capitala</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: a.s.</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/comment-page-1/#comment-14474</link>
		<dc:creator>a.s.</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Nov 2009 23:45:16 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=5025#comment-14474</guid>
		<description>VA MULTZUMESC pentru ca suntetzi!
Multzumesc ca  atzi citit shi apreciat: admir oamenii care  pot  descoperi frumusetzea acestui miraculos fruct!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>VA MULTZUMESC pentru ca suntetzi!<br />
Multzumesc ca  atzi citit shi apreciat: admir oamenii care  pot  descoperi frumusetzea acestui miraculos fruct!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Esmyana Martisor</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/comment-page-1/#comment-14179</link>
		<dc:creator>Esmyana Martisor</dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2009 16:23:25 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=5025#comment-14179</guid>
		<description>Sunt profund impresionata,felicitari,gutuia este un fruct divin si cu multe calitati vindecatoare,ati facut un cadou de neuitat tuturor iubitorilor de gutui si tuturor iubitorilor de literatura "abstracta".</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Sunt profund impresionata,felicitari,gutuia este un fruct divin si cu multe calitati vindecatoare,ati facut un cadou de neuitat tuturor iubitorilor de gutui si tuturor iubitorilor de literatura &#8220;abstracta&#8221;.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Ionut Sauca</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/comment-page-1/#comment-13845</link>
		<dc:creator>Ionut Sauca</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Nov 2009 07:48:46 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=5025#comment-13845</guid>
		<description>Îmi aduceti aminte de scrierile lui Ionel Teodreanu... Felicitări pentru talent!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Îmi aduceti aminte de scrierile lui Ionel Teodreanu&#8230; Felicitări pentru talent!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Narcisa</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/comment-page-1/#comment-13828</link>
		<dc:creator>Narcisa</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Nov 2009 12:32:26 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=5025#comment-13828</guid>
		<description>http://www.youtube.com/watch?v=K3MDHtZI9zo</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=K3MDHtZI9zo" rel="nofollow">http://www.youtube.com/watch?v=K3MDHtZI9zo</a></p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: anonim</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/comment-page-1/#comment-13826</link>
		<dc:creator>anonim</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Nov 2009 11:47:06 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=5025#comment-13826</guid>
		<description>Enigmatic material, dar frumos.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Enigmatic material, dar frumos.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: bararoiu mona ligia</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/atitudini/antonina-sarbu-chisinau/comment-page-1/#comment-13822</link>
		<dc:creator>bararoiu mona ligia</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 06 Nov 2009 10:48:48 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=5025#comment-13822</guid>
		<description>Sa nu uitam ca dincolo de Prut mai avem niste frati de acelasi sange,care continua sa fie oropsiti de soarta.Cred ca printre fratii de dincolo de Prut sunt tineri termerari care invata clandestin in scoli limba romana si au curaj,tupeu as putea spune ca sa se reconstituie Romania Mare.Eu am trecut prin chisinau
in vara anului 1991 cand ma intorceam cu parintii din Germania si pentru o saptamana cat am stat pe tertitoriul moldovei m-am confruntat cu ororile comuniste ale rusilor care continua sa distgruga romanismul din moldova si basararbia.ca sa pot ajunge la granita romaneasca,nu exagerez,insa niste politai cu figuri hidoase mi-au cerut spaga,in bani romanesti ca sa pitem circula pe soselele din Moldova care sunt ca vai de ele.In Chisinau,am stat la un hotel ca vai de el,fiind panditi la usa camerei insalubre in care am stat  cazata o noapte impreuna cu parintii de securitate si politie.Nu mi-afost frica sa-i incurajez pe ai mei sa facem fata comunistilor corupti.cand am calcat pe taram romanesc ,mi-am facut semnul Sfintei cruci</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Sa nu uitam ca dincolo de Prut mai avem niste frati de acelasi sange,care continua sa fie oropsiti de soarta.Cred ca printre fratii de dincolo de Prut sunt tineri termerari care invata clandestin in scoli limba romana si au curaj,tupeu as putea spune ca sa se reconstituie Romania Mare.Eu am trecut prin chisinau<br />
in vara anului 1991 cand ma intorceam cu parintii din Germania si pentru o saptamana cat am stat pe tertitoriul moldovei m-am confruntat cu ororile comuniste ale rusilor care continua sa distgruga romanismul din moldova si basararbia.ca sa pot ajunge la granita romaneasca,nu exagerez,insa niste politai cu figuri hidoase mi-au cerut spaga,in bani romanesti ca sa pitem circula pe soselele din Moldova care sunt ca vai de ele.In Chisinau,am stat la un hotel ca vai de el,fiind panditi la usa camerei insalubre in care am stat  cazata o noapte impreuna cu parintii de securitate si politie.Nu mi-afost frica sa-i incurajez pe ai mei sa facem fata comunistilor corupti.cand am calcat pe taram romanesc ,mi-am facut semnul Sfintei cruci</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

