Claudiu Mitut

Viitorul energetic al Balcanilor

In contextul in care criza petrolului nu se mai termina (chiar se va acutiza), dar si a necesitatii de a reduce consumul de combustibili fosili(carbune,gaz,petrol), se impune inplementarea si folosirea unor tehnologii noi.De fapt,ele folosesc principii vechi,din Antichitate. Cantitatea de CO2 din aer creste alarmant. Omul nu a facut altceva, in ultimii 200 de ani decat sa scoata carbonul din Pamant, unde statea bine, si prin ardere sa il transfere in atmosfera,unde actioneaza ca agent de sera,adica absoarbe radiatiile solare si incalzeste planeta. E simplu. Au fost necesari 60 milioane ani pentru a se produce petrol pe care omul l-a consumat in 200 ani. Ritmul de consum este ametitor.

Statele balcanice au un potential ridicat pentru dezvoltarea energiei din resurse regenerabile: solar, hidro, eolian(vant), energie geotermala, biomasa. Acest potential nu e exploatat indeajuns.

In Romania, potentialul estimat al energiei eoliene e de 14.000 MW.In viitor vor fi din ce in ce mai multe ferme eoliene. Din toamna,compania portugheza Martifer investeste in 3 ferme eoliene in Romania.Suma totala va fii de peste 600 milioane euro.Lucrarile au inceput in august. Nici la capitolul energie solara nu stam rau ca potential. E planificata instalarea a 2,6 mil. mp de panouri solare,cu o capacitate de 1000 Gwh pe an.In ce priveste biomasa putem fii pe locul 1.Motive:suprafata mare a tarii cu cele peste 9 mil.ha teren agricol,din care 2 mil.ha sunt necultivate. Cu cele 2 mil. ha se poate asigura 15% din consumul de energie primara al tarii.

De asemeni au fost identificate peste 5000 de locatii pentru mini-hidrocentrale(cu capacitate sub 10 MW). Banca Mondiala a finantat hidrocentrale mari in Romania.

Bulgaria are cel mai mare potential eolian.Circa 30% din potentialul geotermal bulgar e folosit. Viitorul suna bine! Nici Croatia nu sta rau. O serie de studii arata ca potentialul energetic regenerabil al Croatiei e relativ ridicat(trebuie sa il foloseasca in contextul integrarii in U.E.). Serbia ar putea folosi cu succes biomasa,substituind in acest fel 200.000 t petrol,din productia de metanol de pe doar 4% din terenul arabil.

Macedonia e un stat cu traditie in folosirea energiei geotermale pentru incalzire. In Macedonia,spre deosebire de Romania nu exista turbine eoliene.Fiind una din cele mai insorite tari, Macedonia are un potential solar de 10 mld. w/h. Nici Bosnia sau Grecia, conform cercetarilor, nu sunt mai prejos. Grecia are un foarte mare potential de energie solara, ieftina si nepoluanta.

Stability Pact Watch Group,cei care au facut studiile,recomanda sa se faca investitii masive in domeniul surselor regenerabile de energie, nepoluante, care afecteaza in mica masura populatia si mediul.

Guvernele si investitorii sunt sfatuiti sa constientizeze aprofundarea tehnologiilor regenerabile si faptul ca energia data de combustibili fosili si nucleare e depasita si provoaca dezechilibre mediului natural.

Cel mai mic parc national din Romania

Se afla in judetul Valcea si se numeste Buila-Vanturarita, cu o suprafata de 4186 ha.

E un adevarat colt de rai cu o buna administrare,asezat in zona montana a Valcii,cu cel mai inalt varf de 1885 m. Dintre numeroasele atractii amintim:manastirile Arnota, Bistrita, Frasinei, schituri, biserici rupestre. Exista 4 sectoare de chei si peste 100 de pesteri.Se gasesc peste 23 de tipuri de habitate.Un element interesant il reprezinta cele peste 28 de specii de orhidee,chiar daca la fel de bine se afla si pajisti montane.

Buila-Vanturarita va face parte din reteaua Europeana Natura 2000.In cadrul parcului e o retea de trasee turistice montane marcate si amenajate integral,oferind turistilor posibilitatea vizitarii lui si a obiectelor naturale. Peisajele iti taie rasuflarea. Biodiversitatea e deosebit de valoroasa,datorita izolarii masivului montan.

Se pot practica sporturi specifice zonelor montane: escalada, speologie sportiva,trekking,mountain-bike. Ecosistemele montane sunt aproape neatinse de interventia umana. Cei care au infiintat parcul sunt oameni cu suflet mare, care iubesc natura si care vor sa lase ceva in urma lor. Se numesc Asociatia Kogayon, creata cu scopul protectiei mediului si are sediul in Costesti-Valcea. Ei si cu Regia Nationala a Padurilor se ocupa de acest parc national. Lungimea parcului este de 14 km si urmareste o culme calcaroasa a Parangului.

In cadrul si in zona parcului se pot efectua urmatoarele activitatii: drumetii in natura, drumetii tematice, speoturism, tabere de creatie, cicloturism, fotografie in natura, parapanta, explorarea ecosistemului.

Programele de iarna mai includ:plimbari cu atelaje trase de cai sau caini,observarea animalelor salbatice sau turism de sejur in pensiuni agroturistice de sarbatori.

In orice sezon, daca doriti o iesire adevarata in natura,o vacanta sanatoasa si mult aer curat, Buila-Vanturarita va asteapta. Informatii suplimentare pe www.buila.ro/

Cea mai nocivă capitală europeană

Bucureştiul e cea mai poluată capitală europeană şi cel mai aglomerat oraş din Europa Centrală şi de Est. Bucureştenii înghit zilnic tone de praf, poluarea scurtează viaţa cu 4-5 ani, iar centrul oraşului e ,,paradisul” monoxidului de carbon. Principala cauză a calvarului bucureştean e defrişarea masivă a perdelelor de protecţie de la marginea oraşului, dublată de înjumătăţirea spaţiilor verzi. Morbiditate, poluare, mortalitate, expunere critică la factori nocivi, creşterea temperaturii cu mai mult decât media pe ţară sunt efectele fiecărui pom taiat. Bucureştiul a devenit conform studiilor, cea mai aglomerată, cea mai poluată, cea mai stearpă şi cea mai caniculară capitală din această parte a lumii. Până şi Chişinăul stă mai bine. Norma de spaţiu verde în Bucureşti e de 5 mp/ locuitor.

Zona Pantelimon e declarată zonă calamitată, fiind poluată intens de peste 40 de ani. În judeţele limitrofe Bucureştiului se înregistrează depăşiri ale cotelor maxime de poluare în aer,apă şi sol. Cel mai aglomerat sector din capitală e sectorul 2, urmat de 3 si 6, toate cu peste 10500 locuitori/km². Cel mai bine stă sectorul 1, cu doar 3446 locuitori/km². Există zone în tot oraşul, care din cauza poluării pun în primejdie sănătatea publică. În aceste condiţii tot Bucureştiul trece, vară de vară, prin situaţii critice pe termen scurt. 65% din populaţie e supusă unor concentraţii mai mari decât maximul acceptat pentru oxizi de sulf, azot, plumb şi monoxid de carbon. 59% din poluare provine din traficul rutier.

Necesarul de spaţiu verde sănătos din Bucureşti, conform analizelor, e de 2800 ha. Există însă, doar, 1044 ha. De aici concluziile!Blocarea circulaţiei aerului prin aglomerarea construcţiilor duce la maximizarea efectelor poluării;se reţin agenţii toxici la nivelul la care respirăm. Arborii din Bucureşti îmbătrânesc – ar trebui plantaţi cel puţin 1 milion de copaci.In general,in marile orase,pe perioada caniculei arborii sufera si se usuca. Bucureştiul e supus şi ploilor acide – între 1998 si 1999, 50% din precipitaţii au fost acide. Sunt prea multe şantiere şi nu avem nici staţie de epurare. E de înţeles de ce rata mortalităţii e în creştere. Numărul de decese cauzate de afecţiuni ale aparatului respirator (datorită prafului şi noxelor) a crescut de la 3,9 la 48,5 cazuri la 100.000 locuitori între 1994 si 2001.

Studiile sunt alarmante: respirăm gaze de eşapament, ne plimbăm prin praf şi trăim prin betoane. Primăriile de sector şi nu numai ar trebui să tragă cu dinţii de ceea ce încă există ca spaţiu verde şi să facă orice pentru alte spaţii. Spatiul verde din orase trebuie sa fie prioritate absoluta! Recomandările Uniunii Europene sunt din cele mai serioase şi îngrijorătoare.

Altfel o să intrăm într-un colaps ecologic. Nu uitati, plantati un copac!