La Palatul Parlamentului, în zilele de 15-17 mai 2013, a avut loc a doua ediție a Convenției Internaționale de Arhitectură și Design (ROCAD). Ea a reunit la București 500 de personalități din lumea arhitecturii. Ediția anului 2012 a adus la București 1,400 de participanți, iar în anul 2011 a avut loc o amplă expoziție de specialitate. Toate cele trei ediții sunt efortul reunit al Universității Naționale de Arhitectură, Uniunii Arhitecților din România și Ordinului Arhitecților. Evenimentul a fost inspirat și competent organizat de compania DK Events.

Am avut plăcerea de a participa la deschiderea ambelor ediții ROCAD (2012 și 2013) și am fost de fiecare dată impresionat de numărul participanților, precum și de valoarea personalităților invitate. Consider arhitectura una dintre profesiile intelectuale cele mai importante pentru consolidarea prezentului României și o îndeletnicire cu virtuți științifice și artistice profund legată de Casa Regală a României, de aproape o sută cincizeci de ani încoace.

O sumă reprezentativă de participanți la ROCAD 2013 a fost invitată la Palatul Elisabeta, la un dineu în onoarea convenției, în seara zilei de 16 mai.

Ce este ROCAD 2013?

• ROCAD 2013 inseamna 3 zile de dinamism, discutii, cautari artistice si practice de solutii integrate pentru spatiile publice si private.
• Orice invitat la eveniment este incurajat sa se implice activ, sa isi comunice opiniile, sa initieze dezbateri si sa puna intrebari.
• Creativitatea vine din inspiratie, iar inspiratia vine adesea din comunicare cu si deschidere catre ceilalti. ROCAD nu ofera modele, ci invita la cautarea surselor de inspiratie veritabile.
• Arhitecti si designeri din Romania si de peste hotare realizeaza impreuna o configuratie a evenimentului care sa evidentieze tot ce are mai bun domeniul in Romania si in lume.
• Designul inteligent, sustenabil, orientat spre functionalitate este ceea ce dorim sa valorificam. ROCAD 2013 sustine creativitatea prin forme noi de evidentiere a produselor sau proiectelor realizate: workshop-uri, demonstratii practice, expozitii de lucrari ale arhitectilor din Romania si de peste hotare, galerii de produse vedeta, prezentari si concepte inedite.

Imagini de la dineul oferit de Familia Regală participanților la ROCAD 2013

Majestatea Sa Regele Mihai I a fost distins, prin hotărârea Senatului Universității Naționale de Apărare “Carol I”, cu înaltul titlu academic de Doctor Honoris Causa. Evenimentul s-a petrecut luni, 13 mai 2013, la sediul universității bucureștene, iar Regele Mihai a fost reprezentat de Principesa Moștenitoare Margareta. UNAp oferă anual două astfel de distincții. În mod excepțional, s-a decis ca în anul 2013 să nu se acorde al doilea titlu, în semn de respect pentru Majestatea Sa Regele.

Majestatea Sa Regele Mihai I, mareșal al Armatei României, este continuatorul unei mari tradiții de învățământ militar, începută de Regele Carol I, În anul 1889, în timpul primului rege al României s-au pus bazele Școlii Superioare de Război. Actuala clădire a universității a fost inaugurată de Regele Carol al II-lea, la 6 decembrie 1939.

De la înființare până astăzi, 21,000 de ofițeri din toate categoriile de forțe armate au fost educați și pregătiți pe băncile acestei prestigioase academii.

Principesa Moștenitoare a primit însemnele înaltului titlu academic, în numele tatălui Alteței Sale Regale. La rândul meu, am citit scrisoarea adresată de Regele Mihai rectorului universității, profesorul universitar general locotenent Teodor Frunzeti și Senatului.

Am onoarea de a fi de două ori absolvent al Universității Naționale de Apărare Carol I: în 2002, la încheierea Colegiului Național de Apărare, seria a XI, și în 2006, la susținerea tezei de doctorat în Științe Militare.

Evenimentul s-a bucurat de prezența unui larg auditoriu format din ofițeri superiori, profesori universitari și membri ai conducerii universității.

Fotografii de Daniel Angelescu.

Elevă a Marioarei Voiculescu, născută în plină perioadă interbelică dominată de personalitatea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, Olga Tudorache a ajuns la vârsta de 83 de ani și la 62 de ani de carieră dramatică.

Urmașa Marioarei Voiculescu și a Luciei Sturdza Bulandra, Olga Tudorache a primit sâmbătă, 18 mai 2013, pe scena Teatrului Mic, unde a pășit pentru prima oară acum aproape cincizeci de ani, Decorația regală Nihil Sine Deo de la Regele Mihai I, reprezentat de Principesa Moștenitoare Margareta.

Profund creștină și loială regelui său, Olga Tudorache a primit înalta distincție cu emoție și cu modestie. Sâmbătă seara, cei trei sute de martori la cântecul de lebădă al Olgăi Tudorache am fost privilegiați. Coroana Română a plutit deasupra sufletelor noastre, luminând și primind lumină de la arta românească, alături de care stă de o sută cincizeci de ani.

De la Elisabeta Regina și Mihai Eminescu până la Principesa Moștenitoare și Olga Tudorache, românii scriu istoria lor cu Coroana, drept toc, și cu Arta, drept cerneală.

Fotografii de Daniel Angelescu, Teatrul Mic, București, sâmbătă, 18 mai 2013. Spectacolul cu piesa “Portretul doamnei T.”.

Principesa Moștenitoare și cu mine am fost foarte mândri că Principele Nicolae a reprezentat Familia Regală la Gala Uniter din anul 2013, găzduită de Teatrul Național din Iași. Alteța Sa Regală a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă a anului domnului Liviu Lucaci, pentru lucrarea dramatică “Nostalgicii călători”.

Inițiativa susținerii dramaturgiei originale aparține Principesei Moștenitoare Margareta. Cu sprijinul entuziast și fidel al actorului Ion Caramitru, după o generoasă și discretă implicare timp de mai bine de două decenii, Alteța Sa Regală și-a legat definitiv numele de dramaturgia contemporană, în valoroasa tradiție regală a încurajării scrierilor dramatice românești.

Premiul pentru cea mai bună piesă a anului se conferă de două decenii sub egidă regală. Până în anul 2004, premiul a fost susținut de Fundația Principesa Margareta a României. Din anul 2005 încoace el este susținut, ca și concursul anual și publicarea piesei câștigătoare în volum, de către Casa Regală a României.

În ultimii opt ani, au urcat pe prestigioasa scenă a Galei Uniter, pentru a înmâna premiul, membri ai Familiilor Regale ale lumii, reprezentând Familia Regală a României, într-un simbol de unitate și solidaritate. Au fost oaspeții galei Altețele Lor Regale Principele Jean de Luxemburg, Principele Lorenz al Belgiei, Principele Moștenitor Nicolae al Muntenegrului, Principele Jean al Franței, Arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei (fiica Principesei Ileana a României), Principesa Rym a Iordaniei, Principele Imperial Georg Friedrich al Prusiei și Principele Nicolae al Greciei.

Cu ocazia vizitei la Iași, Principele Nicolae a fost oaspetele Colegiului Național Costache Negruzzi și al Consiliului Județean.

În aceste zile, la Castelul Regal Peleș au fost decorați de Majestatea Sa Regele actorii ieșeni Dionisie Vitcu și Sergiu Tudose, precum și actrița Carmen Tănase, care și-a început cariera artistică la Iași.

Construcția teatrului ieșean a fost încheiată în timpul Regelui Carol I, în anul 1896, și este una dintre cele mai importante ctitorii regale românești ale secolului al XIX-lea. De asemenea, Teatrul Național din Iași este unul dintre cele mai vechi din Europa răsăriteană și primul din România, fiind fondat în anul 1840.

Discursul pe scena Naționalului ieșean al Principelui Nicolae poate fi vizionat la adresa http://stiri.tvr.ro/premiile-uniter-pe-anul-2012–calatoriile-lui-gulliver-si-alexandru-dabija–printre-premiati_30435_video.html#view/ Este al cincilea clip de pe lista video a paginii.

Articol de Ioan-Luca Vlad(1)

Astăzi se împlinesc 12 ani de când Majestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României, alături de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, au început să folosească Palatul Elisabeta ca principala reşedinţă regală din Bucureşti. Pentru Rege, aceasta era o reîntoarcere, într-un loc care, deşi original a fost menit ca un înlocuitor, i-a fost destinat să-i fie mereu alături.

Folosit pentru prima oară după 23 august 1944, când aviaţia germană a bombardat Casa Nouă (aflată alături de Palatul Regal), Palatul Elisabeta nu a fost niciodată proprietatea Majestăţii Sale, fiindu-i pus la dispoziţie de mătuşa sa, pentru a avea o reşedinţă la Bucureşti. Într-un arc peste timp, din 2001 îi este pus la dispoziţie de către statul român, pe viaţă, ca reşedinţă a unui fost şef de stat.

Palatul Elisabeta a trecut prin importante transformări în ultimii 12 ani. Mai întâi, a fost momentul (re)construcţiei. Deşi Palatul a fost bine întreţinut în perioada comunistă, în numai 10 ani de capitalism fără ţintă el a fost un loc de joc şi petrecere, ceea ce a distrus mult din amenajarea sa originală interioară. Aşa că primul lucru pe care Familia Regală l-a făcut a fost să îl mobileze. Primele obiecte au venit din Italia, din fostele reşedinţe ale Reginei Mamă Elena, fiind aduse special la Bucureşti. Astăzi, însă, Palatul găzduieşte mii de obiecte frumoase care s-au adunat în aceşti 12 ani, de la Colecţia Regală de Artă Contemporană(2), până la biblioteca despre România acumulată pe parcursul vizitelor în ţară ale ASR Principelui Radu, o bibliotecă inestimabilă ca valoare de cercetare, în măsura în care multe dintre monografiile oraşelor şi satelor aflate în ea au fost tipărite în tiraje prea mici.
Dintr-un loc de „tranziţie” încărcat de momente istorice negative (întâlnirile Regelui cu reprezentanţii sovietici, momentul abdicării forţate), Palatul Elisabeta a devenit astăzi o Casă şi o Lume.

În primul rând este o Casă, o casă frumoasă, generoasă cu spaţiile sale şi frumoasă în armonia sa interioară, aşa cum a gândit-o tânărul arhitect Corneliu M. Marcu(3). Este o Casă unică în Bucureşti – nicăieri în centrul capitalei nu se mai găseşte un hectar de grădină înconjurată de natură şi alte clădiri tradiţionale. Aici locuieşte Familia Regală – Majestăţile Lor din când în când, împărţindu-şi timpul între Elveţia şi Săvârşin; Cuplul Princiar, mereu, păstrând ridicat Fanionul Regal ca expresie a permanenţei prezenţei regale în ţară. La fel, atunci când un alt membru al Familiei vine aici, în vizită sau pentru totdeauna (cum este cazul Principelui Nicolae), prima uşă deschisă este la Palat.

Palatul este însă şi o Lume, şi despre aceasta merită spus mai mult. În calitate de colaborator al Familiei Regale, eu văd Palatul ca pe ultima bucăţică de Românie Regală, aşa cum Oraşul Interzis era ultima bucăţică în care Imperiul Chinez supravieţuia după revoluţia din 1911. Dar, spre deosebire de Oraşul Interzis, care a avut un destin tragic, Palatul are o evoluţie care reflectă rolul Coroanei în societate.

Dacă la început Palatul era o oază de refugiu faţă de incoerenţa lumii dimprejur, astăzi el este un centru de atracţie pentru toate categoriile socioprofesionale. Palatul găzduieşte oameni politici, ambasadori, personalităţi ale ştiinţei şi tehnicii, sportivi, profesori, medici, aviatori, militari, experţi în economie, oameni de afaceri, studenţi, pensionari, elevi şi, în general, pe oricine are o viziune comună cu aceea a Familiei Regale. Palatul este generos şi primitor cu toţi, fie în cadrul întâlnirilor private ale Familiei Regale din Salonul Alb, fie cu ocazia ceremoniilor de decorare, care adună elita societăţii pentru a primi recunoaşterea Familiei Regale, fie mai ales la Garden Party, atunci când mii de oameni se adună în curtea Palatului pentru a se bucura împreună de singurul eveniment public de masă care nu emană nici opulenţă, nici populism, ci decenţă.

Palatul Elisabeta îşi deschide porţile şi oaspeţilor de rang înalt din străinătate. Numai în ultimii ani, el a fost vizitat de mai mulţi Suverani în funcţie, alţii care locuiesc în republici, de delegaţii din Europa, Asia, Africa şi Americi, care vin aici pentru a lua contact cu o instituţie identitară apolitică a ţării noastre – Coroana.

Coroana trăieşte la Palatul Elisabeta. Aşa cum spunea Principele Radu, „Coroana pe care o aşază el [Regele] acum deasupra palatului Elisabeta nu este nici din piatră, nici din aur şi nici din fontă. Este o coroană imaterială pe care, ca s-o vezi, nu ai nevoie de ochi, ci de cetăţenie.” Este Coroana care a plecat în exil pe umerii Regelui, şi care, deşi nu s-a întors încă (România fiind încă republică), şi-a găsit un sălaş în Palatul Elisabeta.

Palatul adăposteşte zilnic şi un număr de colaboratori ai Familiei Regale. Prea puţini pentru a se asemăna cu marile castele din Europa, atât la opulenţă, cât şi la intrigi, colaboratorii Palatului sunt binecuvântaţi cu un loc de muncă unic, dar şi cu sentimentul că, păşind pe Intrarea Româneşti, intri în România Regală, în afara timpului normal al istoriei. Este un sentiment pe care şi eu îl am mereu, şi parcă aş vrea ca de fiecare dată ofiţerul SPP să îmi ştampileze paşaportul.

Sabia care atârnă asupra Palatului este viitorul său incert, deoarece, fiind proprietate de stat, nu se ştie ce se va întâmpla cu el peste 10 sau 20 de ani. Privit ca o Casă, desigur că el poate fi refolosit oricum. Privit ca o Lume, însă, cred că în aceşti 12 ani el a înmagazinat îndeajuns de mult spirit Regal, încât este de necrezut că el nu îşi va păstra destinaţia actuală.

Coroana are nevoie de un locaş în Capitală, aşa cum Parlamentul se află în capitala ţării, la fel şi guvernul, şi instanţele supreme. Prin simpla sa existenţă, Palatul serveşte ca spaţiu al continuităţii istorice, loc de taină şi de calm, loc de întâlnire, dezbatere şi negociere, şi loc de unde puterea soft a Coroanei Române poate fi proiectată.

La Mulţi Ani Regali Palatului Elisabeta!

(1) Avocat şi mediator. Consilier privat onorific al Familiei Regale a României.
    (2) Pentru descrierea completă şi ilustrată a Colecţiei, vezi albumul Colecţia Regală de Artă Contemporană realizat de curatorul său, Adrian Buga, Ed. UNarte, Bucureşti, 2012.
    (3) Pentru descrierea ilustrată a Palatului, vezi Palatul Elisabeta. Centrul Regalităţii în România de astăzi, a ASR Principelui Radu, Humanitas, Bucureşti, 2006.

Sâmbătă, 18 mai 2013, Televiziunea națională a prezentat a patruzeci și doua ediție a emisiunii „Ora Regelui”. TVR1, ora 13. Realizator Marilena Rotaru.

“Ora Regelui” XLII poate fi vizionată pe Internet la adresa http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-104898

A XLII-a ediție  a emisiunii a reflectat principalele evenimente organizate de Casa Majestății Sale Regelui Mihai cu ocazia aniversării, la 10 mai 2013, a 147 de ani de Dinastie Română, a 136 de ani de  Independență a  României și a 132 de ani de la proclamarea Regatului României.

Au putut fi urmărite  pe larg momente de la Academia Română, Arhivele Naționale, Statuia Regelui Carol I, Garden Party-ul tradițional de la Palatul Elisabeta, precum și ceremoniile de decorare de la Castelul Regal Peleș.

Ediție aniversară. http://www.tvr.ro/ora-regelui-editie-aniversara_4068.html#view

10 Mai
de Vasile Alecsandri

A venit din munți un vultur
Și ne-a zis: — „Români Eroi,
Știu un prinț viteaz și tânăr
Ce-ar veni cu drag la voi.
Dacă-l vreți vi-l dau ca Vodă”.
Noi cu toții: — „Să ni-l dai”.
Și ne-a dat pe Vodă CAROL,
Într-o zi de 10 Mai.

Și-a venit vulturul iară,
Și ne-a zis: — „Popor Român,
Ești viteaz, de ce mai suferi
Jugul unui neam păgân?
Fă-te liber, dezrobește-ți
Mândra țară care-o ai”.
Și noi liberi ne făcurăm
Într-o zi de 10 Mai.

Vulturul venit-a iarăși
Și ne-a spus: „Popor Român,
Ați luptat cumplit la Plevna
Duși în foc de-al vostru Domn.
Vrednic e să-l faceți Rege,
Într-o țară ca în rai”.
Și noi rege îl făcurăm
Tot în zi de 10 Mai.

Zece Mai ne-a fi de-a pururi
Sfântă zi, căci ea ne-a dat
Domn puternic țării noastre
Libertate și Regat.
Ridicați cu toții glasul
De prin șesuri, de prin plai,
Să trăiască România
Ura! pentru 10 Mai!

Puțină lume cunoaște extraordinara poveste a domiciliului strict secret al Regelui Mihai I și al Reginei Elena în satul gorjean Dobrița, în zilele imediat următoare actului de la 23 August. Majestatea Sa și Regina-mamă au stat în conacul din sat, păziți de furia dezlănțuită a armatei germane doar de o mână de soldați români patrioți.

Despre felul în care au călătorit cu mașina către Dobrița, de la București, pe șosele mărginașe, și despre șederea de câteva săptămâni la Dobrița s-ar putea scrie un roman sau un scenariu de film. Până când acest lucru se va întâmpla, televiziunea Digi 24 HD a realizat un reportaj de toată isprava, emoționant, plin de adevăr și de fior patriotic.

Vă invit cu toată plăcerea să-l vizionați!

http://www.youtube.com/watch?v=InGWe7KzKMQ

La 1 noiembrie 1928, sub domnia Regelui Mihai I,  se difuza prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, aşa cum era denumit serviciul public de radiodifuziune în actul oficial de constituire. Atunci, românii au putut auzi pentru prima dată pe post cuvintele „Alo, alo, aici Radio Bucureşti!”. Crearea Radioului România a parcurs, în fapt, mai multe etape. Regele Ferdinand I a semnat, la 2 noiembrie 1926, Decretul de înființare a Societății de Difuziune Radio-Telefonică din România. La 22 decembrie 1927, Consiliul de Miniștri a dispus constituirea societății. Iar în 1928 a fost completat și făcut public Actul constitutiv al societății. Primul președinte al instituției, numit în anul 1928, a fost profesorul universitar Dragomir Hurmuzescu.

Arhivele Radio păstrează cu mândrie programul, bătut la mașina de scris, a  primei emisiuni transmise, în ziua de joi, 1 noiembrie 1928. Programul cuprindea cuvântarea de deschidere a profesorului Hurmuzescu, versuri de Horia Furtună, muzică de dans, un Quintet Radio, informații de presă, muzică populară română, un buletin meteorologic, știri sportive și muzică de Johan Strauss.

În timpul domniei, Regele Carol al II-lea a fost ales președinte de onoare al societății.

Acum, la 85 de ani de la fondare, Societatea Română de Radiodifuziune, a sărbătorit alături de Casa Regală a României prin patru evenimente publice de aleasă ținută.

Sâmbătă, 11 mai 2013, la Sala Radio a avut loc un Concert Regal, care a reunit Orchestra Națională Radio, pe maestrul Christian Badea, pe violonista Mihaela Martin și pe violoncelistul Frans Helmerson. Principesa Moștenitoare și cu mine, însoțiți de Principele Nicolae, am fost încântați de calitatea concertului și de extraordinara atmosferă sărbătorească a serii.

În pauza concertului, Societatea Română de Radiodifuziune a lansat volumul cu text, înregistrări pe CD și fotografii intitulat “În slujba voastră, în toate timpurile”. Volumul este în limba engleză și este dedicat personalității Majestății Sale Regelui Mihai I. El cuprinde interviurile și mesajele regale prezentate de Radio-ul Național din 1989 încoace. O variantă românească a volumului a fost lansată anul trecut.

Duminică, 12 mai 2013, la ora 19, în Sala Regilor a Palatului Elisabeta, Majestatea Sa Regele a conferit Decorația regală Nihil Sine Deo Societății Române de Radiodifuziune. Ceremonia a fost condusă de Principesa Moștenitoare, care a reprezentat pe Rege, iar decorația a fost primită de dl Ovidiu Miculescu, președinte-director general al instituției.

După ceremonie, un număr de treizeci de reprezentanți ai Radio România din București și din țară au fost oaspeții Familiei Regale la un dineu oficial în Sufrageria mare a Palatului Elisabeta, oferit în onoarea instituției.

Fotografii de Daniel Angelescu.

Sâmbătă, 11 mai 2013, după-amiază, Platforma cu lei a Palatului Elisabeta a găzduit o nouă ceremonie de acordare sau înnoire a titlului de Furnizor al Casei Regale unui număr de douăsprezece companii românești. Rând pe rând, reprezentanții companiilor au primit din partea Regelui Mihai I, prin intermediul Principesei Moștenitoare, brevetele de furnizori.

Ceremonia a fost încheiată printr-un scurt concert în aer liber, susținut de corul Divina Armonie. Ei au cântat “Hristos a înviat”, trei piese corale românești și Imnul Regal.

Statutul privind calitatea de Furnizor al Casei Regale

Fotografii de Daniel Angelescu.