Comments on: Talk show la Castel

By: Marius

Marius — Sat, 23 Aug 2008 00:58:47 +0000

Alteta,
In sfarsit imi pare bine sa vad o inregistrare a unei discutii cu dvs. Apreciez ideile exprimate si imi face intotdeauna o placere sa va ascult. Ar fi frumos sa gasim, si aici cred ca vorbesc si in numele celorlalti cititori interesati, si alte link-uri cu astfel de inregistrari.

By: Raspuns dlui Alex. Dumitrascu

Raspuns dlui Alex. Dumitrascu — Wed, 20 Aug 2008 11:25:13 +0000

Va multumesc pentru mesaj si va transmit parerea de rau ca am raspuns atat de tarziu. Sper ca nu v-ati pierdut rabdarea.

Cand vorbesc despre continuitate, ma refer la suma virtutilor, a traditiilor, a invatamintelor acumulate de-a lungul ultimelor sute de ani, mai ales in domeniul institutional. Astfel, perioada 1947-1989 o consider o ruptura, continuitatea abia se reinstaleaza dupa stergerea, in timp, a consecintelor acestor patru nefaste decenii. Intre 30 decembrie 1947 si 21 decembrie 1989 nu a existat nici o continuitate. Dimpotriva: strategia a fost stergerea cu buretele, prin coercitie si crima, a orice era legat de legitimitate istorica, sens al independentei nationale, coerenta si trainicia institutiilor si, mai ales, toate semnele, instrumentele si simbolurile statalitatii.

In privinta continuitatii la nivel personal, aceasta are aspecte diferite. Sunt parti din fiinta noastra care nu se vor schimba niciodata, iar acolo continuitatea este “garantata” biologic si caracteriologic. Sunt, insa, la nivel cultural, moral, chiar temperamental, lucruri care se pot schimba, in rau sau in bine.

Asadar, va dau dreptate cand spuneti ca anumite valor trebuie resadite, recultivate si incurajate. Sunt anumite modalitati pentru a face acest lucru. Si, de asemenea, va dau dreptate cand spuneti ca invatamantul, educatia, cultura si comunicatia pot juca un rol hotarator.

As mai adauga insa ca, in momentul de fata, ceea ce lipseste este echilibrul corect intre institutie si persoana. Functioneaza inca bataia crasa de joc la adresa institutiilor, care sunt “aservite” in loc sa fie “servite” de cei care le populeaza.

Principele Radu

By: alex.dumitrascu

alex.dumitrascu — Thu, 14 Aug 2008 15:21:58 +0000

Imi este foarte greu sa inteleg continuitatea in doua aspecte ale ei; cel temporal, cu referire directa la anul 1989, si cel personal, al raportarii omului la el isusi, la propria educatie, spiritualitate si cinste interioara. In plan temporal, institutiile si chiar valorile democratice erau inexistente sau chiar negate vehement.
Acestea, institutiile au fost redobandite prin lupta politica, poate grea, dar a meritat.
In planul interior, al persoanei, educatia si sistemul comunist concentrationar, au slabit mult adevaratele virtuti crestine, situatie care din pacate persista si in prezent.
Ar trebui sa vorbim cu respect despre patriotism, despre eroism, despre cinste si abnegatie, despre entuziasm si speranta, dar cand o facem starnim mai degraba mirare si ilaritate.
Nu cred Alteta ca putem vorbi despre continuitatea unor asemenea valori. Ele a trebui mai degraba reconstruite si cultivate in continuare, ar trebui cumva sa ne “reimproprietarim” cu valorile crestine europene. Nu prea are cine sa ajute la opera aceasta, invatamantul are inca formatia dinainte de 89 prin oameni si prin conceptii, mass media este cum vedeti, BOR inca nu are o doctrina sociala bine conturata, familiile au fost cumva inraite si chinuite, si au sfarsit prin a transmite de multe ori valori negative.
Nu e nici de mirare nici de condamnat ceea ce se intampla, perioada comunista a uratit prin mizerie si prin ideologie. Dar nu prea vad ce fel de proiect ar trebui sa schimbe lucrurile.
Poate o “personaliate corporativa” de exceptie in care sa ne regasim si care sa fie model, ar putea sa produca o cotitura morala si spirituala.
Sau poate schimbari majore in invatamant si educatie, sau poate aparitia unor oameni de cultura si de comunicare de mare anvergura.
Sa speram, adica sa credem cu tarie ca ni le va da Dumnezeu pe toate la momentul potrivit. Vom fi desigur surprinsi si fericiti.