<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Din gandurile unui pensionar din Piatra-Neamt</title>
	<atom:link href="http://www.princeradublog.ro/jurnal/din-gandurile-unui-pensionar-din-piatra-neamt/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.princeradublog.ro/jurnal/din-gandurile-unui-pensionar-din-piatra-neamt/</link>
	<description>Un blog de Principele Radu al Romaniei</description>
	<lastBuildDate>Mon, 21 May 2012 16:33:58 +0000</lastBuildDate>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
	<item>
		<title>By: MITUGEC D.E. Luta</title>
		<link>http://www.princeradublog.ro/jurnal/din-gandurile-unui-pensionar-din-piatra-neamt/comment-page-1/#comment-216</link>
		<dc:creator>MITUGEC D.E. Luta</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Mar 2007 01:27:44 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.princeradublog.ro/?p=244#comment-216</guid>
		<description>Alteta,

Ma numesc Mitugec D.E. Luta, am 54 de ani si sunt de profesie tehnician de poduri de lemn si restaurator totodata.
Marturisesc ca nu am o educatie inalta, citesc greu si ma exprim mai bine scrind, fac parte din randul prostimi insa, v-am urmat invitatia dupa care m-am lasat fermecat de intelepciune spicuita, citate si sper insusite din comentariul dlui Vizitiu Adam din Piatra Neamtului, ramanand incantat de bogatia sa intelectuala, pe care as vrea sa o recunosc si in alte situatii.
Sper sa va fie recunoscator ca la-ti gazduit cu generozitate in acest spatiu!
Ma intorc insa la ceea ce se vede, de departe, in tara dvs si ma gandesc cum putem incapea, un popor atat de mare intr-un spatiu atat de mic!
Trebuie sa avem vocatia europeana a unui popor de mari inghesuiti!
Cum altfel ne putem explica, adunand toata intelepciunea lumi la un loc, faptul ca ramanem constant atat de in urma altora, cum ne putem creste generatile noi, intr-un spatiu denaturat, vechit, plin de ura fata de semeni, fenomen &quot;miraculos&quot; considerat de uni strategi ca cel ce ne tine &quot;firul neamului&quot;.
De fapt o rusine nationala, pacatul!
Ma gandesc cum alti au fost in stare sa civilizeze aproape toata lumea (vorbesc aici de britanici si franceji) si au uitat, tocmai pe noi, un popor atat de intelept la el acasa!
Probabil ca am fi putut intelege mai bine pe noi insin, un popor atat de mare, intr-un spatiu atat de mic si am fi crescut prin noi insin la fel ca germani, franceji, suedeji ori danejii. Dar ne &quot;evita&quot; sau nu am lasat noi lucrurile bune sa se adune? Noi nu cred ca vom afla, iar pe ceilalti nu intereseaza.
Explicatiile pot merge pana intr-un punct unde, desi aflam ca suntem la fel ca alte popoare, desi descoperim cu mandrie mari rezerve culturale nationale, disponibile oricand si in spatiu largit european, totusi ne gasim iar inapoiati, tributari, plini pana la refuz de intelepciunea altora care fac lumea si istoria in vreme ce la noi nu se intampla nimic.
Ba mai mult, firavele noastre evenimente nasc eminamente catastrofe nationale! Numai la noi e posibil!
Motivul &quot;interpretarii&quot; noastre nationale e aflat intotdeauna in contrast cu motivul &quot;realizarii&quot; altor popoare. Alti au facut istoria, la noi comentari cu mare talent si dedicare, altii fac lucruri, noi le comentam, altii fac istoria, noi facem stirile ieftine, umplem ziarele cu nimicuri, la rubrici special.
Si cam atat.
Nutresc insa o speranta ca veti gasi calea de a civiliza acest popor, macar prin relatiile pe care le puteti inchega in afara tarii, prin vizitele in tara si prin exemplul personal. Ce nu a reusit dl. S.B poate veti reusi dvs si in mai putin de douazeci de ani!
Altfel vom continua sa exportam romanul, plin de mandrie, cum da teapa dupa teapa la lumi civilizate, acolo unde se uita de mult salbaticia nativa ce se manifesta natural la noi, dovada clara ca suntem, nu-i asa, atat de mari, intr-un spatiu mult prea mic!
Cu multumiri ca ati retinut si randurile mele, nu promit ca am sa revin decat cand voi simti nevoia de speranta!

Mitugec D.E. Luta
maistru de poduri de lemn si restaurator</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Alteta,</p>
<p>Ma numesc Mitugec D.E. Luta, am 54 de ani si sunt de profesie tehnician de poduri de lemn si restaurator totodata.<br />
Marturisesc ca nu am o educatie inalta, citesc greu si ma exprim mai bine scrind, fac parte din randul prostimi insa, v-am urmat invitatia dupa care m-am lasat fermecat de intelepciune spicuita, citate si sper insusite din comentariul dlui Vizitiu Adam din Piatra Neamtului, ramanand incantat de bogatia sa intelectuala, pe care as vrea sa o recunosc si in alte situatii.<br />
Sper sa va fie recunoscator ca la-ti gazduit cu generozitate in acest spatiu!<br />
Ma intorc insa la ceea ce se vede, de departe, in tara dvs si ma gandesc cum putem incapea, un popor atat de mare intr-un spatiu atat de mic!<br />
Trebuie sa avem vocatia europeana a unui popor de mari inghesuiti!<br />
Cum altfel ne putem explica, adunand toata intelepciunea lumi la un loc, faptul ca ramanem constant atat de in urma altora, cum ne putem creste generatile noi, intr-un spatiu denaturat, vechit, plin de ura fata de semeni, fenomen &#8220;miraculos&#8221; considerat de uni strategi ca cel ce ne tine &#8220;firul neamului&#8221;.<br />
De fapt o rusine nationala, pacatul!<br />
Ma gandesc cum alti au fost in stare sa civilizeze aproape toata lumea (vorbesc aici de britanici si franceji) si au uitat, tocmai pe noi, un popor atat de intelept la el acasa!<br />
Probabil ca am fi putut intelege mai bine pe noi insin, un popor atat de mare, intr-un spatiu atat de mic si am fi crescut prin noi insin la fel ca germani, franceji, suedeji ori danejii. Dar ne &#8220;evita&#8221; sau nu am lasat noi lucrurile bune sa se adune? Noi nu cred ca vom afla, iar pe ceilalti nu intereseaza.<br />
Explicatiile pot merge pana intr-un punct unde, desi aflam ca suntem la fel ca alte popoare, desi descoperim cu mandrie mari rezerve culturale nationale, disponibile oricand si in spatiu largit european, totusi ne gasim iar inapoiati, tributari, plini pana la refuz de intelepciunea altora care fac lumea si istoria in vreme ce la noi nu se intampla nimic.<br />
Ba mai mult, firavele noastre evenimente nasc eminamente catastrofe nationale! Numai la noi e posibil!<br />
Motivul &#8220;interpretarii&#8221; noastre nationale e aflat intotdeauna in contrast cu motivul &#8220;realizarii&#8221; altor popoare. Alti au facut istoria, la noi comentari cu mare talent si dedicare, altii fac lucruri, noi le comentam, altii fac istoria, noi facem stirile ieftine, umplem ziarele cu nimicuri, la rubrici special.<br />
Si cam atat.<br />
Nutresc insa o speranta ca veti gasi calea de a civiliza acest popor, macar prin relatiile pe care le puteti inchega in afara tarii, prin vizitele in tara si prin exemplul personal. Ce nu a reusit dl. S.B poate veti reusi dvs si in mai putin de douazeci de ani!<br />
Altfel vom continua sa exportam romanul, plin de mandrie, cum da teapa dupa teapa la lumi civilizate, acolo unde se uita de mult salbaticia nativa ce se manifesta natural la noi, dovada clara ca suntem, nu-i asa, atat de mari, intr-un spatiu mult prea mic!<br />
Cu multumiri ca ati retinut si randurile mele, nu promit ca am sa revin decat cand voi simti nevoia de speranta!</p>
<p>Mitugec D.E. Luta<br />
maistru de poduri de lemn si restaurator</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

