Citind comunicatul de presa privind criza satului românesc, subiect care mi-e tare, tare apropiat de suflet, m-am gândit sa va scriu, cu riscul de ma dovedi naiva, despre solutia geniala pe care Costa Rica a ales-o pentru dezvoltarea sa. Si anume de a renunta, prin constitutie, la detinerea unei armate, iar bugetul militar sa fie alocat pentru agricultura (împaduriri etc.) si ecoturism. Evident ca suprafata redusa si numarul mic al populatiei a facilitat aplicarea aceste masuri. Ca dezavantaj, dependenta fata de SUA, cu care, datorita pozitiei geografice strategice, a încheiat o conventie de aparare în caz de pericol militar, niciodata utilizata pâna acum (din 1948).

Deci, ma gândeam daca o parte din bugetul militar al României n-ar putea fi alocat pentru salvarea agriculturii si a satului românesc. Este o idee fara fundamentare (fara “studiu de piata”) , dar îmi spuneam ca va poate spune ceva ca profesionist în domeniul militar…

Cu aleasa consideratie,

Cristina Gheaus

http://lanternativa.info/europa-profunda-monarhia-si-rolul-ei-in-societatea-actuala/

Din pacate, in Romania prezentului, ignorarea este foarte adesea “arma” si una din atitudinile specifice de rezistenta in fata binelui si a schimbarilor in slujba binelui si a evolutiei. Mass-media aservita tinde sa nu mai recunoasca decat autoritatea puterii si a sferei politice.

Ceea ce nu va impiedica insa coagularea energiilor bune ale societatii, mai ales atunci cand ele au sansa de a afla un simbol care sa le trezeasca, inspire, hraneasca si reprezinte instinctul binelui colectiv.

Atentia, pretuirea si incurajarea acestor energii ale societatii romanesti, apelul si efortul Vostru constante pentru mobilizarea lor in slujba binelui national reprezinta cel mai benefic gest pe care il puteti face si care va da roade, dincolo de orice opozitie.

Forta si inspiratie pe mai departe!
M.B.

Românii ştiu că lauda de sine nu miroase a bine. Dar nu toţi. Preşedintele Traian Băsescu ne-a asigurat, în timpul campaniei electorale de la sfîrşitul anului 2004, că va fi un preşedinte–jucător şi nu unul onorific la Palatul Cotroceni. Ca urmare a jucat la unele manifestări folclorice. S-a jucat şi de-a respectarea Constituţiei, iar cei „322” parlamentari l-au suspendat din funcţia de Preşedinte al României. S-a jucat , 4 ani, de-a pisica şi şoarecele cu premierul Tăriceanu. S-a jucat de-a combaterea comunismului, el fiind (după propria declaraţie) ultimul preşedinte comunist al României. S-a jucat cu Învăţămîntul (el fiind codaş la absolvirea Liceului de Marină din Cons tanţa) patronînd o Comisie Specială care a întocmit un Pact Naţional în Domeniul Educaţiei, iar acum constată că învăţămîntul românesc s-a prăbuşit şi nu pregăteşte tinerii pentru meseriile şi profesiile solicitate în ţară şi străinătate. S-a jucat cu sala riile profesorilor, promiţînd majorarea lor, iar apoi, împreună cu guvernul P.D.-L şi P.S.D., le-a îngheţat drepturile băneşti legal cuvenite. S-a jucat cu Sănătatea şi la final de mandat constată că este jale mare în domeniul sanitar şi mai ales în cel al sănătăţii populaţiei. S-a jucat cu Agricultura şi acum îi anunţă pe români că 70-75% din necesarul de alimente se importă, multe dintre ele fiind „îmbogăţite” cu aditivi alimentari cancerigeni. S-a jucat cu sistemul de irigaţii, dar suprafaţa irigată s-a redus cu peste 1,5 milioane ha în timpul mandatului său. Preşedintele jucător a constatat că în timpul mandatului său a crescut la peste 4 milioane ha suprafaţa terenurilor agricole necultivate, dar nu a oferit Guvernelor Tăriceanu şi Boc nici o soluţie sau recomandare pentru valorificarea lor. S-a jucat cu Transporturile şi nu s-au construit autostrăzi, iar calea ferată este pe butuci. Cu Flota s-a jucat şi a dispărut fără a prejudicia Statul Român – zice D.N.A. S-a jucat cu Armata susţinînd ca trupe româneşti să participe la războaie în Irak şi Afganistan, pe cheltuiala poporului român, cu multe victime, iar acum constată că Guvernul Boc nu poate plăti sporurile cuvenite militarilor. S-a jucat cu Internele şi acum constată că s-a extins şi generalizat corupţia. S-a jucat cu cercetarea ştiinţifică şi a adus-o în moarte clinică. S-a jucat cu Industria românească şi acum constată că în urma privatizărilor s-au închis zeci de mii de societăţi comerciale şi au dispărut peste 5 milioane locuri de muncă. S-a jucat cu averea Petrom şi constată că ţiţeiul şi gazele naturale ale poporului român contribuie la prosperitatea şi fericirea poporului austriac. S-a jucat cu I.M.M.-urile şi constată că sute de mii au dat şi dau faliment, iar şomajul creşte spre 12-15% pînă la sfîrşitul mandatului său. S-a jucat cu pensionarii promiţîndu-le, împreună cu guvernele pe care le-a format şi patronat, majorări de pensii şi un trai decent. Acum constată că o duc bine numai pensionarii care beneficiază de legi speciale promulgate de preşedintele Băsescu. Peste 4 milioane de pensionari sînt săraci şi foarte săraci.S-a jucat cu salarizarea bugetarilor şi a promulgat legi speciale care permit, pentru anumiţi salariaţi privilegiaţi, obţinerea unor cîştiguri pe lună de 5.000-100.000 lei. S-a jucat cu băncile româneşti, care au dispărut sau au fost privatizate, constatînd că băncile străine practică dobînzi uriaşe, care blochează creditarea. S-a jucat cu Banca Comercială Română şi a promulgat legea de privatizare a acesteia în condiţii dezavantajoase pentru Statul Român. S-a jucat cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, aflat la al 5-lea mandat, iar acum constată că prin dobînda de referinţă de 9,5-10% B.N.R. a blocat creditarea economiei naţionale, iar, în privinţa crizei economice şi financiare din ţară constată că evaluările au fost contrazise de realitate. S-a jucat cu îndatorarea ţării, care a depăşit 110 miliarde euro, din care peste 60 miliarde euro reprezintă creşterea datoriei externe numai în timpul mandatului său. S-a jucat cu recentul împrumut de la F.M.I. de 20 miliarde euro, cu clauze secrete, apreciat a fi “ centura de siguranţă” pentru băncile străine. Acum, este dezamăgit de atitudinea băncilor străine în privinţa relansării creditării economiei naţionale. În România sînt cele mai mari dobînzi dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. S-a jucat cu legile privind Bugetul de Stat, pe care le-a promulgat, iar acum constată că instituţiile bugetare nu au prevăzut fondul de salarii pentru trimestrul IV al anului 2009. S-a jucat cu formarea guvernelor României în perioada 2004-2009, fiind mentorul şi tutorele lor, aducînd la guvernare P.D.(P.D.-L), P.N.L., U.D.M.R. şi P.C. în cabinetul Tăriceanu, respectiv P.D.-L şi P.S.D. în cabinetul Boc, recurgînd la soluţii imorale. S-a jucat cu organizaţia antiromânească şi antieuropeană U.D.M.R. şi constată la final de mandat că mii de români au fost alungaţi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş pentru a se realiza autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, fără secui. S-a jucat cu şedinţele de guvern la care a participat sau nu a participat, dar acum constată că nu şi-a asumat nici o responsabilitate. S-a jucat cu scandalurile de toate felurile şi la final de mandat constată că nu au fost benefice pentru Poporul Român şi pentru ţară. S-a jucat cu această criză financiară şi economică despre care a fost informat încă din luna august a anului 2007, dar abia acum constată că România este în recesiune, şi nu are soluţii pentru guvernanţi. S-a jucat de-a promisiunile, inclusiv cu demisia din funcţie, apoi s-a răzgîndit. S-a jucat cu alegerile anticipate şi cu revizuirea Constituţiei şi cînd a constatat că nu are susţinere politică s-a răzgîndit. S-a jucat cu prezentarea bilanţului activităţii sale, a unui raport privind starea naţiunii după fiecare an de mandat, dar a constatat că nu îi este favorabil şi a renunţat. Nici acum, la finalul mandatului de preşedinte al României, nu are curajul şi responsabilitatea de a veni în faţa Poporului Român cu un bilanţ al faptelor, comparativ cu oferta sa din campania electorală a răposatei Alianţe D.A. S-a jucat cu „ţepele” din Piaţa Victoriei şi a constatat că sunt invizibile pentru cetăţenii României. S-a jucat cu încrederea şi speranţele românilor, şi, la final de mandat, constată că i-a dezamăgit, după cum a recunoscut, el însuşi, la Paris. S-a jucat cu politica externă a României şi a fost neinspirat cînd a anunţat axa Washington – Londra – Bucureşti, viaţa confirmînd că sunt multe alte centre de putere în lume. Preşedintele-jucător şi tutore al Guvernului Boc, cu o susţinere în Parlament de 74%, a constatat că au scăzut veniturile la Bugetul de Stat, dar nu are curajul să ceară modificarea Legii nr.555/2004 privind privatizarea Petrom şi a Codului fiscal pentru a supra impozita profiturile uriaşe obţinute de O.M.V. din Austria de pe seama diferenţei dintre preţurile pe piaţa mondială şi costurile de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale din România. În plină criză, datorită acestei atitudini a preşedintelui Băsescu şi a Guvernului P.S.D.-P.D.L, se pierd anual 5-10 miliarde euro la bugetul statului. Preşedintele jucător ştie că în acordul stand-by cu F.M.I. s-a acceptat, ca în perioada 2009-2010, să nu se acumuleze arierate la datoria externă, dar refuză să constate şi să informeze Poporul român cu date certe privind miliardele de euro care trebuie plătite anual băncilor străine pentru rambursarea datoriilor acumulate în timpul mandatului său, inclusiv dobînzile uriaşe. Preşedintele-jucător a constatat că România a atras foarte puţine fonduri de la U.E., din cele 32 miliarde euro promise, dar nu a prezidat şedinţe de guvern pe această temă şi nici nu a oferit soluţii. Preşedintele jucător constată, tîrziu, că a venit criza şi România a intrat într-o recesiune economică agravată de politicile greşite ale guvernelor Tăriceanu şi Boc, dar nu are soluţii anti-criză. Cincinalul preşedintelui Băsescu se apropie de sfîrşit, dar s-ar putea să se încheie înainte de termen, la cerere. Preşedintele-jucător s-a limitat la a fi preşed inte-constatator şi comentator.

Drobeta Turnu Severin, 17 iun /Agerpres/ – Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin, Constantin Gherghe, s-a întâlnit, miercuri, cu principele Radu.

Între subiectele abordate cu acest prilej, s-au aflat problemele sociale create mai ales de persoanele defavorizate, şi pe care administraţia, deşi face eforturi financiare deosebite, nu le poate gestiona în întregime.

Principele Radu a arătat că în această direcţie, Fundaţia Principesa Margareta a României acţionează cu succes în finanţarea unor proiecte promovate de diferite entităţi administrative, culturale şi bisericeşti, ale căror rezultate au efecte benefice asupra multor oameni din judeţul Mehedinţi.

‘În continuare vom acorda o atenţie deosebită grupurilor de persoane aflate în situaţii dificile de trai. Dorim, prin ceea ce facem, să diminuăm eforturile bugetare ale autorităţilor şi, într-un anumit fel, să îmbunătăţim standardul de viaţă al cetăţenilor, mulţi dintre aceştia abandonaţi de familii’, a precizat principele Radu.

La rândul său, primarul Constantin Gherghe a arătat că în ultimul an, administraţia locală a modernizat şi extins reţeaua de asistenţă socială de care au beneficiat sute de copii, tineri şi bătrâni, dar un ajutor în plus este bine venit.

De la Drobeta Turnu Severin, principele Radu a plecat spre Orşova, unde se va întâlni cu primarul Constantin Brăgaru. AGERPRES/(Florian Copcea)

Drobeta Turnu Severin, 17 iun /Agerpres/ – România a făcut paşi importanţi pe calea instaurării, în ultimii ani, a democraţiei, datorată, în mare parte, clasei politice româneşti, a declarat, miercuri, la Drobeta Turnu Severin, principele Radu, candidat la alegerile prezidenţiale din toamnă.

Principele Radu a remarcat însă că ‘între exerciţiul public şi cel politic al unor persoane care, prin poziţiile pe care le ocupă în societate, există un decalaj degradant, care deseori pun instituţiile statului în slujba acestora, şi nu a poporului’.

‘Iată de ce cred că instituţiile trebuie să capete blazonul cuvenit. Ele trebuie să apere interesele cetăţenilor şi nu al unor grupuri minoritare, elitiste sau nu’, a spus acesta.

El a avertizat că lipsa credibilităţii românilor în instituţiile statului poate afecta puternic democraţia, ‘mai ales că nu de puţine ori s-a dovedit că aceasta a fost redusă la o luptă compromiţătoare pentru putere. Instituţiile statului trebuie să capete respectul cetăţenilor. De aceea, în vârful ierarhiei trebuie să ajungă oameni demni şi oneşti’.

Principele Radu s-a aflat la Drobeta Turnu Severin şi Orşova pentru a se întâlni cu oamenii, pentru a le cunoaşte şi clarifica problemele cu care se confruntă şi a le face cunoscut discursul rostit la Palatul Elisabeta, când şi-a anunţat candidatura la Preşedinţia României.
AGERPRES/(Florian Copcea)

Drobeta Turnu Severin, 17 iun /Agerpres/ – Potenţialul turistic şi de transport al Dunării nu mai constituie, de multă vreme, o prioritate a comunităţilor locale, motiv pentru care dezvoltarea economică a acestora a stagnat, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, la Drobeta Turnu Severin, principele Radu.

El a spus că, deşi zona transfrontalieră România – Serbia dispune de valori culturale, istorice şi naturale unice, care rivalizează cu locuri exotice din lume, nu a existat până acum interesul de a introduce Dunărea în marile circuite internaţionale de turism şi navigaţie, acest lucru fiind generat de lipsa investiţiilor în infrastructura fluvială.

‘În secolul trecut se organizau croaziere celebre, de câteva zile, de-a lungul fluviului, între oraşele riverane şi localităţi din Austria, Ungaria şi Germania. De asemenea, transportul de mărfuri luase, în secolul trecut, o ascensiune de invidiat. Acum asistăm cum neputinţa autorităţilor, în loc să modernizeze acest coridor paneuropean, îl ignoră fără justificare’, a subliniat principele Radu.

În acelaşi context, el a evidenţiat necesitatea ca instituţiile statului să se implice ferm în atragerea, în judeţele dunărene ale României, de capital străin, capabil să modernizeze porturile navale, să le doteze cu nave performante, de mărfuri şi croazieră.

‘Străinii nu pot să fie atraşi numai de clădiri cu geamuri termopane, ci trebuie să întâlnească în România tradiţiile de odinioară, să fie tentaţi de itinerarii istorice prin locurile mirifice şi satele româneşti în care încă se mai tezaurizează patrimoniul bisericesc şi alte minuni ale arhitecturii autohtone, arhaice’, a afirmat principele Radu.

Referindu-se la activitatea navală şi turistică, el a arătat că, deşi România are în administrare 1.075 de kilometri din Dunăre, potenţialul ei de transport este utilizat doar în proporţie de circa 12%.

‘Este păcat că risipim această şansă. Autorităţile au obligaţia să promoveze proiecte de îmbunătăţire a condiţiilor de navigare pe Dunăre. În acest sector, Uniunea Europeană este dispusă să aloce circa 250 de milioane euro. Depinde de noi cum vom şti să profităm de această posibilitate’, a explicat principele Radu.

În opinia sa, singura soluţie a comunităţilor locale de a eficientiza activitatea pe fluviul Dunărea este aceea de a moderniza şi dezvolta economic porturile, de a crea entităţi turistice serioase, în stare să le ofere oamenilor de afaceri şi turiştilor străini şi autohtoni o infrastructură diversă, la standarde occidentale. AGERPRES/ (Florian Copcea)