Sunt deosebit de onorat si, marturisesc emotionat, de invitatia Altetei Voastre pe care voi cauta sa o onorez cu toata dragostea si admiratia pentru Casa Regala!

Va multumesc!

Cu multa consideratie,
Ionut Sauca

Nota. In privinta punctului A, consider ca daca “stahanovistii” ar fi disparut cu desavarsire din peisagiul audio-vizual, cum era normal, Majestatea Sa Regele Mihai I putea de multa vreme impartasi cel putin o parte de impresionanta-I experienta poporului Roman.

Cu deosebita consideratie,
Dan Ottiger Dumitrescu

Multumesc pentru acest mesaj, ca si pentru celelalte dinainte. Asa cum am precizat in raspunsul pe care vi l-am dat la mesajul dumneavoastra precedent, sunteti binevenit la Palatul Elisabeta, impreuna cu familia dumneavoastra. Daca veti lua legatura cu secretariatul general al Casei Regale (toate coordonatele sunt pe siturile noastre), veti avea posibilitatea sa stabiliti detalii ale acestei vizite.

In ce priveste completarea dumneavoastra de astazi, ea este imbucuratoare. Totusi, va rog sa tineti cont ca jurnalismul este o profesie platita. De aici decurg o sumedenie de consecinte, nu totdeauna legate de vointa jurnalistului. Astfel, omisiunea nu este intotdeauna vina jurnalistului, tot asa cum, uneori, memoria nu este meritul lui.

De asemenea, jurnalismul nu este o profesie “definitiva”. Ca si in politica, in jurnalism se poate sustine un lucru in septembrie si cu totul altul in noiembrie, pe parcursul aceluiasi an. Este o dinamica “democratica” si “libera”.

Nu intotdeauna, insa, istoria si chiar prezentul sunt influentate de argumente cantitative. Desi Familia Regala este mult prea discret prezentata in legatura cu faptele de la 1 decembrie 1918, din ce in ce mai multa lume stie si intelege ca nu cei care se inghesuie, dand din coate, in primul rand, au vreo legatura cu marile gesturi ale acestei natii.

Aveti rabdare si veti vedea ca totul se asaza, in timp, acolo unde trebuie.

Va multumesc pentru insufletirea si buna credinta de care dati dovada.

Cu toata consideratia,
Principele Radu

Daca imi permiteti sa completez in sens pozitiv punctul C, din mesajul de mai sus: am remarcat cu satisfactie in emisiunea “Cap si Pajura” dedicata Unirii de la 1 Decembrie 1918, mentionarile elogioase ale dlui Hurezeanu despre rolul lui Carol I in modernizarea si evolutia Romaniei cat si despre rolul decisiv al Regelui Mihai I in actul de la 23 August 1944; deci se poate! Cum ii puteti insa determina si pe multi alti oameni de media sau formatori de opinie sa mentioneze meritele Regilor si Reginelor Romaniei in dezvoltarea tarii noastre?! Din pacate, cred ca va revine aceasta sarcina, alaturi de ceilalti membri ai Familiei Regale, intrucat observ, ca “cititor de ziare”, ca oamenii nostri de media ignora cu obstinatie aceste subiecte.

Bucureşti, 28 nov /Agerpres/ – Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a apreciat, vineri, că ridicarea în Capitala ţării a unui Panteon al marilor personalităţi ale naţiunii va reprezenta un act de adâncă recunoştinţă faţă de marii oameni ai neamului, o dovadă de înaltă cinstire şi un loc de permanent pelerinaj.

Haiduc a menţionat că ideea nu este nouă, ea apărând în testamentul regelui Carol I, care îşi manifesta dorinţa ca, după ‘înmormântarea provizorie de la Curtea de Argeş’, să îşi găsească odihna veşnică într-un ‘mausoleu care se va clădi pe o înălţime’ a Bucureştiului.

Academiei Române, ‘adevărat areopag al ştiinţei şi culturii româneşti’, îi revine în prezent sarcina de a relua această idee, a spus Ionel Haiduc.

‘De aceea, nu este întâmplător că astăzi, când sărbătorim scurgerea a nouă decenii de la Marea Unire, când gândul nostru se îndreaptă spre toţi cei care au contribuit la înfăptuirea ei – cărturari şi cronicari, mânuitori de condei, slujitori a altarelor şi ai şcolilor, eroi şi martiri – Academia Română este instituţia care lansează oficial acest proiect, ca un gest de înaltă cinstire a înaintaşilor, pildă pentru generaţiile de azi şi de mâine’, a spus Haiduc.

Academia Română a lansat oficial, la finalul sesiunii ’90 de ani de la Marea Unire’, organizată de Secţia Ştiinţe Istorice şi Arheologice, proiectul naţional ‘Panteonul României’, prin care propune Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului, precum şi opiniei publice înfiinţarea unei instituţii destinate slujirii memoriei marilor personalităţi ale ţării.

Numele edificiului, instituţie de reprezentare naţională, ar trebui să fie, în spiritul tradiţiei europene, Panteonul României, iar pe frontispiciul clădirii ar trebui gravată formula ce se află şi pe frontispiciul Panteonului francez – Aux Grandes Hommes. La Patria Reconnaissante (Marilor Oameni. Patria Recunoscătoare).

El va concentra ilustre personalităţi din viaţa cultural-ştiinţifică a ţării: scriitori, artişti, oameni de ştiinţă, istorici, inventatori, oameni politici, mareşali, comandanţi străluciţi de mari unităţi, figuri reprezentative ale mişcării naţionale de rezistenţă sau înalţi ierarhi.
Potrivit secretarului general al Academiei Române, Păun Ion Otiman, ‘cel mai probabil amplasament al Panteonului va fi fostul crematoriu, care are avantajul de a urma cerinţele testamentare ale regelui Carol I, care a indicat un potenţial loc deasupra Bisericii Cărămidari’.

Membrii fundaţiei, constituită în acest sens în scurtă vreme, vor definitiva, împreună cu Uniunea Arhitecţilor, un caiet de sarcini pe baza căruia va fi organizat un concurs internaţional de concept arhitectural, care ar urma să fie lansat în data de 15 februarie 2009, cel mai târziu la 1 martie anul viitor. Propunerile vor fi primite până la 15 iunie, astfel încât în jur de 15 septembrie să poată fi definitivată selecţia constructorului.

Lucrările la ambiţiosul obiectiv, ale cărui costuri, estimate la 50-50 de milioane de euro, vor fi stabilite şi aduse la cunoştinţa opiniei publice, ar trebui să înceapă în primăvara anului 2010.

Păun Ioan Otiman a anunţat, de asemenea, că, în perioada următoare, va fi lansată o campanie de subscripţii şi donaţii, astfel încât ‘proiectul ‘Panteonul României’ să fie cu adevărat unul naţional, finanţarea lui să fie asigurată de către cetăţenii ţării şi prietenii ei, fără a fi implicat bugetul de stat’.

În cadrul sesiunii ’90 de ani de la Marea Unire’ au vorbit istoricii Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române – ‘Desăvârşirea unităţii statale a României’, Alexandru Zub, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie – ‘Basarabia şi Bucovina: preludiu la Marea Unire’, prof. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române – ‘Etapele unirii Transilvaniei cu România’ şi Florin Constantiniu – ‘După 1 decembrie 1918: consolidarea Marii Uniri’.

La eveniment au fost prezenţi Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit de Bucureşti al Bisericii Romano-Catolice, membru de onoare al Academiei, principele Radu al Romaniei, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, guvernatorul BNR, acad. Mugur Isărescu, preşedintele Secţiei de economice, juridice şi sociologie a Academiei Române, Nicolae Văcăroiu, preşedintele Curţii de Conturi, maestrul Radu Beligan, membru de onoare al Academiei. AGERPRES/(Daniel Popescu)