Aţi fost prezent la gala Premiilor Naţionale pentru Artă. Îşi mai amintesc Majestăţile Lor ce zi frumoasă au avut în urmă cu câţiva ani la Parohia Sf.Nicolae din Câmpina, pentru care doamna arhitectă Livia Câlţia a primit acum premiul la secţiunea Arhitectură ? Sunt şi eu un umil enoriaş al acelei parohii, căreia doamna Câlţia i-a mulţumit cu modestie pe scena Ateneului.
Doresc să vă întreb: când vor mai reveni Majestăţile lor la biserică la noi ? Sunt sigur că îşi amintesc cu mare plăcere. Eu ziua aceea n-o voi uita niciodată, a fost ziua când am sărutat cu lacrimi mâna caldă a unui Om, simţind c-am dat mâna cu Istoria însăşi…
Vă rugăm, mai veniţi pe la noi ! Poate de data aceasta, în formulă completă, şi cu alteţele voastre, şi poate şi cu prinţul Nicolae, dacă va fi în ţară; dorim să-l cunoaştem şi noi – suntem destui tineri vorbitori de engleză aici la biserică

Fie-mi îngăduit să-i răspund cu acest prilej doamnei de mai sus care nu înţelege de ce aveţi acest titlu şi crede că activitatea dvs. umbreşte pe cea a celorlalţi membri ai Familiei Regale: tocmai faptul de a fi soţul A.S.R. Pricipesei Margareta îl înnobilează automat pe acest – dealtfel – simplu om; ecuaţia este următoarea: Regele are un suflet mare; aşchia nu sare departe de trunchi; sfânta taină a cununiei face din doi oameni unul singur. Trageţi, vă, rog, stimată doamnă, singură concluzia ecuaţiei, şi nu mai cârcotiţi atât.
Mă doare sufletul când văd monarhişti “dezamăgiţi” de această alianţă; şi chiar dacă autorul acestui blog ar fi un om ce nu merită statutul ce-l are, asta nu pătează cu nimic calităţile Majestăţii Sale Regelui.
Sau oare deraiem atât încât nu mai ştim în cine sunt speranţele de viitor pentru monarhie ? De prinţul Nicolae vă interesează ceva ? Numai acolo aveţi dreptul de a rămâne dezamăgiţi, dragi monarhişti fără vigoare… şi din câte ştiu încă nu aveţi vreun prilej.

Alteta,cu o bucurie imensa in suflet am citit jurnalul dumneavoastra ,vazand ca va implicati activ in dezvoltarea judetului Braila(orasele Ianca si Faurei),judet care candva era numit de N.Iorga:”Maica Principatului Tarii Romanesti”.Din aceasta implicare am inteles dorinta Altetei Voastre de a participa la dezvoltarea Romaniei,cum au facut mai toti domnitorii si regii ei.
Imi imaginez trairea pe care a avut-o M.S Regele Mihai I cand a pasit in castelul Peles,un moment incarcat de emotie si tacere.
Doresc de asemenea sa va multumesc pentru proiectele pe care Casa Regala le deruleaza,astfel implicandu-se activ in dezvoltarea acestei tari minunate.
Unul din stramosii mei A.S.R Printul Stephan Vogoridy al Samosului spunea ca ”ne iubim cu adevarat tara doar daca ne implicam in dezvoltarea ei”,lucru pe care Alteta Voastra Regala il face din plin.Astept un raspuns din partea dumneavoastra pe adresa mea de e-mail:princealinvogoridy@yahoo.com.
Va multumesc,

Printul Alin Vogoridy-Hrysttea
Sustinator al Monarhiei

Referitor la “cum ne comportam in preajma membrilor Familiei Regale”: mi-am pus si eu aceasta intrebare cand am participat la vernisajul expozitiei de la Muzeul Taranului Roman. Am observat cu atentie cum se comportau si ceilalti participanti, cat si comentariile “vecinilor” mei din auditoriu – oamenii vorbeau intre ei despre Regele Mihai, folosind formularea “Majestatea Sa” – e drept, probabil ca si calitatea umana a celor prezenti era ridicata. Membrii Familiei Regale nu rad cu gura pana la urechi, nu se pupa “pe obraji” cu populatia, nu strang mainile la intamplare celor din public, deci inspira si impun un anumit tip de comportament si asistentei. Ei fac o impresie buna fara a seduce “galeria”. Binele, ca si raul, salasluiesc in fiecare dintre noi, si in cei mai educati si in cei mai putin. Poate, sa dea Domnul, ca membrii Familiei Regale sa stimuleze numai partea buna a fiecaruia din noi!