66 de ani după 23 August
Astăzi se împlinesc șaizeci si șase de ani de la săvârșirea actului de la 23 august, iar Regele Mihai, autorul lui, va împlini peste două luni optzeci și nouă de ani. Nici un motiv special de aniversare. De altfel, Regele spune de mult că nu mai are nimic de adăugat în legătură cu evenimentele zilei de 23 august 1944.
Și totusi, măcar o dată pe an, este bine să ne aducem aminte de faptul ca România are si eroi, nu numai infractori. Totodată, tinerii români, dintre care mulți își văd viitorul în afara spațiului geografic românesc, au nevoie să afle despre modelele culturale, istorice sau politice ale țării lor.
Și mai este un motiv, tot bine întemeiat, de a ne aduce aminte de trecutul recent. Țineți minte ce spunea Orwell? Că nimic nu este mai imprevizibil, într-un sistem comunist, decât trecutul.
Rolul Regelui Mihai la actul de acum șaizeci și șase de ani, fără să fi vrut în mod special, a fost expresia unor simțăminte care mai reușesc să se vadă în zarea secolului XXI, totuși: căutarea, iubirea, încrederea, statornicia, curajul, credința.
În clipele în care le era greu, Regele Carol sau Regina Maria, pentru a da doar două exemple din Familia Regală, “căutau”, în loc să dispere; ei ofereau iubire, soluții și încredere chiar și atunci când primeau în schimb dispreț, indiferență, ură sau neîncredere. Este prețios să vorbim în anul 2010 despre “căutare”, iubire și încredere, despre curaj, statornicie și credință.
Cuvântul erou nu mai are acum aproape nici un înțeles. De altfel, cum ar putea să mai aibă? Ni se spunea la academie că erou este cineva care face fapte excepționale în împrejurări excepționale. Mai poate fi vorba de eroi într-o lume în care ne raportăm la procentaje ca să aflăm ce e drept și ce nu?
Majestate, ați început să exercitați autoritatea de șef al Statului acum optzeci și trei de ani. Până și cei mai înverșunați birocrați din birourile lumii sunt nevoiți să admită că aveți mai multă “vechime în muncă” decât oricine altcineva pe acest pământ.
Ați devenit mareșal al Armatei române la nouăsprezece ani și ați realizat “23 August” când aveați douăzeci și doi de ani.
Sunteți singurul șef de Stat în viață care a condus o țară participantă la cel de-al Doilea Război Mondial. Ați fost decorat și de Uniunea Sovietică și de Statele Unite ale Americii, în același timp.
Sunteți, probabil, singurul șef de Stat care a creat o fermă ca să-și întrețină familia și unul din rarii care a fost pilot de încercare. Sunteți, de asemenea, un rege care obișnuia să primească românii la Versoix, iar la plecare le repara mașina, dacă era nevoie.
Ați supraviețuit dușmanilor Majestății Voastre și, lucru curios, ați supraviețuit și copiilor lor.
Ați întâlnit pe Hitler și pe Mussolini, dar ați întâlnit și pe Truman și Churchill și, uneori. ați avut curajul de a nu le asculta sfaturile, deși aveau vârsta tatălui sau a bunicului Vostru.
Ați trăit disperata experiență a instalării comunismului, dar cunoașteții și dezgustul cauzat de disprețul, neînțelegerea și indiferența Occidentului. În cei aproape optzeci și nouă de ani de viață plină de roade ați fost dezamăgit nu numai de dușmani, ci și de prieteni.
Ați precedat pe tron propriului tată, căruia i-ați devenit apoi și succesor.
V-ați întors la Palatul Elisabeta după cincizeci și patru de ani, în aceleași camere din care ați plecat la 30 decembrie 1947. Încăperea în care Vâșinski a trântit ușa crăpând peretele este și astăzi, ca și ieri, biroul Vostru; iar camera personală a Majestății Voastre este chiar salonul unde Petru Groza era glumeț, în acea zi de 30 decembrie, aratându-vă pistolul și spunând ca l-a luat ca să nu riște să îl arestați, ca pe Antonescu.
Ați refuzat propuneri avantajoase financiar, dacă ele nu corespundeau principiilor Voastre. Priviți senin în ochii oamenilor, deși ați avea motive să fiți întunecat. Regele Pavlos al elenilor, unchiul Vostru, spunea: “… să ai încredere în fiecare din cei din jurul tău, dar să te aștepți să fii trădat în orice clipă”.
Cunoașteți bine arta de a fi singur, amărăciunea de a nu fi înțeles și grozăvia de a nu împărți cu nimeni momentele epocale. Sunteți contemporanul unei epoci care l-ar face pe Shakespeare să roșească de invidie.
V-am însoțit acum opt ani la o sărbătoarea la Târgoviște; ați mers în spate, cu pași măsurați, departe de lingușeala politică a momentului. Nu v-a perturbat nimic, nu erați vesel, nu erați supărat, vă făceați doar, cu delicatețe, datoria. Cineva din mulțime s-a apropiat și v-a spus: “Majestate, ne place și tăcerea Voastră”.
Ați fost clar cu convingerile proprii și ferm în impunerea lor, încă de mic copil: la biserică, atunci când preotul a vrut să vă ofere, în prezența Reginei-mame, paharul pentru împărtășanie, ați răspuns, la vârsta de șase ani: “Mulțumesc, nu beau niciodată vin dimineața”!
Atâtea fapte excepționale în atâtea împrejurări excepționale îmi dau certitudinea că va veni o zi când alții vor scrie mai mult, așa cum se cuvine, despre fenomenul naturii umane care sunteți.
Până atunci, o dată pe an, într-o lună de vară, ne aducem aminte că despre Rege trebuie scris la timpul prezent. Și la timpul viitor.
Ultimele șase decenii au îndepărtat România de tradiția instituțională pe care și-o construise cu atâta trudă, timp de aproape o sută de ani. Deși în democrație, Statul a devenit, în ultimii ani, obiectul bunului-plac politic și privat.
Există, totodată, de douăzeci de ani încoace, în viața noastră publică o sete neverosimilă de a convinge că noi, românii, nu avem nici o șansă de a inspira încredere și de a evolua predictibil. Întreaga statură a Regelui Mihai, veghind binefăcător asupra noastră de la înălțimea a două secole, ne arată contrariul.
Alteta, ımi doresc din tot sufletul ca din noiembrie sa reprezentatı Romania ın lume ın functıa de preşedinte al tarii ,nu doar ca sot al printesei Margareta. Meritati sa cıştigatı.Imi doresc din tot sufletul asta şi va sunt alaturi.
Multumim Altetei Voastre pentru reamintirea acestor lucruri.
Cateva reflexii pe marginea acestui subiect postez si eu aici. Poate sunt de folos.
In cartea profetului Daniel - ministru al treburilor regale sub 4 imparati babilono-medo-persani - e un pasaj vrednic de luat in seama:
Daniel (12:3) “Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.”
Ne bucuram pentru Majestatea Sa - un intelept care s-a ghidat in viata dupa invatatura INTELEPTULUI inteleptilor, indrumat si de o mama inteleapta! Ne bucuram ca ne-a dat Dumnezeu noua, romanilor, asa un dar. E drept ca nu toti il recunosc dar cei ce-l pretuiesc se bucura.
Sunt un roman mandru sa fiu contemporan cu eroismul, intelepciunea de o viata, normalitatea de om, modestia si bunul simt al unei asemenea PERSONALITATI, ma minunez si sunt plin de recunostinta pentru ceea ce poate face Dumnezeu cu un om ca Regele nostru Mihai care s-a lasat modelat de El. Am citit cu emotie cartea interviurilor cu Mircea Ciobanu si m-am edificat !!!
Ma tot gandesc de o buna bucata de vreme de ce poporul roman nu a putut beneficia de conducerea inteleapta a Majestatii Sale Regele Mihai…
Si imi rasuna in minte alte cuvinte din sf. Scriptura, rostite de Rabi Ieshua din Nazaret:
“Împărăteasa de la miazăzi [Seba] se va scula, în ziua judecăţii, alături de bărbaţii acestui neam, şi-i va osândi; pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.” (Ev.Luca 11:31 - Biblia Teophilos de pe net)
Exista si in poporul roman ca si in multe alte popoare, o incapatanare a vulgului de a nu recunoaste evidentele elite, o invidie a omului depravat pe acela care e credincios, o reticenta fata de lucrurile bune pentru că lucrurile bune incurca pe cei ce vor sa faca lucruri rele, o nepasare sinucigasa fata de tot ce e bun si vrednic.
Aceia de astazi, ca si aceia de ieri, care se sumetesc in a se pune pe ei insisi in locul celui (de) drept, sa ia seama la cuvintele istorice ale profetului Daniel si la “mintea de pe urma” a marelui imparat Nebucadnetar:
(Daniel 4:32) “Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, şi vei locui la un loc cu fiarele câmpului; îţi vor da să mănânci iarbă ca la boi, [...] până vei recunoaşte că Cel Prea Înalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea!”
33. Chiar în clipa aceea, s-a împlinit cuvântul acela asupra lui Nebucadneţar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului, până i-a crescut părul ca penele vulturului, şi unghiile ca ghiarele păsărilor.
34. ”După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte veşnic, Acela a cărui stăpânire este veşnică, şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam.
35. Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: „Ce faci?”
36. În vremea aceea, mi-a venit mintea înapoi; slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii şi mai marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăşi peste împărăţia mea, şi puterea mea a crescut.
37. Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui Sunt adevărate, toate căile Lui Sunt drepte, şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!”
Oare de ce nu putem vedea si noi astazi sa le vina “mintea romanului, cea de pe urma” actualilor conducatori? De ce nu vor fi recunoscand ei AUTORITATEA ? De ce ‘umbla cu mandrie’?
23 AUGUST. O data a curajului istoric aratat de un om tanar, poate ne-experimentat la acea vreme dar patriot si cu dragoste de poporul sau. O data a intelepciunii care nu tine de varsta biologica. O data a schimbarii dramatice si benefice… dar din nefericire acaparata - ca si Decembrie 1989 - de oportunistii veacului. Acaparata, da, totusi (ironia istoriei?) pretuita ca sarbatoare nationala pana in 1989. Uitata acum (intentionat, poate?) de actualii…
Cat pentru Majestatea Sa Regele Mihai -cu mare respect pentru un om asa de incercat in viata - gasesc a fi potrivite alte cuvinte, ca o mangaiere:
(Daniel 12:10) ”Mulţi vor fi curăţiţi, albiţi şi lămuriţi; cei răi vor face răul, şi nici unul din cei răi nu va înţelege, dar cei pricepuţi vor înţelege. [...] Iar tu, du-te, până va veni sfârşitul; tu te vei odihni, şi te vei scula iarăşi… odată în partea ta de moştenire, la sfârşitul zilelor”.
Dumnezeu are grija de cei drepti! Si ce daca unii nu cred? Eclipseaza ei cu ceva ADEVARUL adevarat?
Doamne ajuta (si) Romanilor!
Romania are IMENSA SANSA de a-l avea pe REGELE MIHAI IN VIATA( ANI MULTI II DORIM IN CONTINUARE), un minunat conducator si martor lucid al enenimentelor de la 23 August 1944 si nu numai. Traieste AICI , langa noi, si impreuna cu familia, in ultimii 20 de ani a ajutat cat a putut batranii, copii, chiar TARA, cu discretie si modestie , fara sa adune de fiecare data televiziunile sa-L filmeze. Si televiziunile ce fac astazi cand se implinesc 65 ani de la evenimentele istorice care au scurtat al doilea razboi mondial si care au crutat in felul acesta o multime de vieti omenesti ? Raspuns : nici macar nu l-au invitat, din consideratie si respect, sa prezinte personal cele intamplate atunci. Ne asteptam sa-l vedem pe toate posturile, dar acestea sunt ocupate cu ….. Caracalul, cu bancomatul , cu microbuzul rasturnat si …etc si etc. Nu indraznim sa ne mai gandim si la o reactie oficiala fata de personalitatea SA.Oare cum ar fi procedat ungurii sau polonezii sau cehii daca istoria le-ar fi daruit lor sansa pe care noi nu stim sa o PRETUIM si sa o CINSTIM ?
Alteta Voastra scrie: “Rolul Regelui Mihai la actul de acum saizeci si patru de ani, fara sa fi vrut in mod special, a fost expresia unor simtaminte…” etc. Cu tot respectul, Alteta, astazi se implinesc saizeci si CINCI de ani de la actul de la 23 august 1944. O aniversare cu atat mai solemna, deci, cu cat are loc peste un numar “rotund” de ani. Altminteri, sunt de parere ca aveti dreptate in tot ceea ce scrieti. Gasesc remarca Altetei Voastre conform careia “o data pe an, intr-o luna de vara, ne aducem aminte ca despre Rege trebuie scris la timpul prezent” emotionanta, induiosatoare, de un realism intristator (si, in paranteza fie spus, caci nu asta este tema zilei, relevand, o data in plus, talentul vostru scriitoricesc). Intr-adevar, cei mai multi dintre romani isi aduc aminte de Regele Mihai (daca o fac) doar cu ocazia fiecarui 23 august. Personal, fiind un pasionat de istorie si de figurile ei proeminente, nu va pot spune cat de des ma gandesc la sansa pe care o avem, noi toti, romani, dar nu numai, ca il avem inca, pe Regele Mihai, in mijlocul nostru. Nu o data mi-am spus si am spus, folosind chiar aceste cuvinte, ca este, pur si simplu, incredibil de minunat ca Regele Mihai - Regele Mihai, suveran al Romaniei, mai intai, intre 1927 - 1930, apoi intre 1940 -1947, autorul actului de la 23 august, prin care a salvat tara de la un dezastru iminent si in urma caruia am recuperat, cel putin, Ardealul de nord!!! -Regele Mihai exista, inca (si dea Domnul sa o faca inca multi ani de-acum incolo!). O figura istorica absolut coplesitoare, o sursa de informatii istorice “la prima mana”, care, in opinia mea, a fost, din acest punct de vedere, ignorata aproape cu desavarsire de istorici. Il simpatizez, in plus, pe Regele Mihai si ca om. Desi, sunt absolut sigur, are o personalitate puternica si bine conturata, omul acesta este, totodata, cred eu, si un mare timid. Daca latura puternica a personalitatii lui ma fascineaza si ma umple de respect, timiditatea lui - pe care, asa cum am putut constata din filmele epocii, o manifesta inca din copilarie - ma induioseaza. Cred ca firea aceasta, puternica si timida in acelasi timp, il aseamana mult cu marele Ferdinand. Si mai e ceva: dintotdeauna, Regele Mihai si-a iubit cu duiosie mama. Ca unul care incearca simtaminte similare fata de propria lui mama, acesta este un motiv in plus pentru care simt pentru Majestatea Sa nu numai respect, ci si afectiune. Mai pe scurt, Regele Mihai nu este doar un mare om de stat, el este, ca om pur si simplu, si un scump (daca-mi iertati termenul acesta cam familiar). In ciuda tuturor celor scrise pana acum, cu toata sinceritatea, trebuie sa marturisesc si ca, spre rusinea mea, desi m-am nascut, am crescut si traiesc in Bucuresti, nu l-am intalnit niciodata, personal, pe Regele Mihai. Mereu am vrut, mereu am planuit s-o fac (fie de 10 mai, fie de ziua sa de nastere, fie de ziua sa de nume…), mereu am amanat. Niciodata “n-a fost momentul”. Si niciodata, dupa fiecare ocazie ratata, nu mi-am iertat-o. Dar, cine stie? Poate in curand, poate cu prilejul Sfantului Mihail din acest an, daca Majestatea Sa va primi… Mai mult nu va scriu, mi-e teama ca si-asa e prea mult si n-as vrea sa plictisesc. TRAIASCA REGELE!
Alteta Voastra, felul in care ati scris despre rolul MS Regele la data de 23 august 1944 este cu adevarat extraordinar. Desi traiesc de aproape 20 de ani in afara teritoriului romaniei sant cu adevarat mandru de felul in care MS Regele Mihai I prin atitudinea Majestati Sale reuseste sa impuna un respect si un model de viata demn de urmat.
Sper din tot sufletul ca intrun viitor apropiat sa intelegem ca natiune ce inseamna curajul de ati apara prinicipile in fata haosului vieti de zi cu zi.
Alteta Voastra,
Atat de convingatoare si de cutremaratoare mi s-a parut din nou descrierea facuta de Alteta Voastra Majestatii Sale Regele Mihai I al Romaniei, incat mi-am permis, citand bineinteles sursa(www.princeradublog.ro), sa o trimit, via e-mail, tuturor prietenilor si cunoscutilor din lista! Respectul pe care suntem datori moral sa il purtam Majestatii Sale nu poate fi exprimat prea usor in cuvinte! Ca si participant de 4 ori la faza nationala a olimpiadei de istorie, stiu exact contextul in care s-a desfasurat lovitura de stat de la 23 august, rolul si curajul eroic al Majestatii Sale fiind un veritabil exemplu pentru noi toti! Traiasca Regele!!!
“Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parintii”. (Nicolae Iorga)
Va multumesc!
Cu profund respect,
N.N.
Alteta Voastra,
Cu fiecare articol pe care il postati, va descopar si va redescopar nobletea gandirii, iubirea fata de popor , admiratia , gratitudinea si respectul cu care vorbiti despre istoria nemistificata ce-l are ca erou de necontestat pe Majestatea Sa, Regele Mihai.
Patriotismul este un sentiment prea sfant, ca sa fie strigat in gura mare.
Subscriu intru totul si va asigur de pretuire .
Liliana Mititelu
Va rog cistigati alegerile odata…credeti in principiile vechi ale Majestatii Sale Regele Mihai I fiindca sint adevarate si bune;stiti si dumneavoastra la fel ca si miile de simpatizanti ca singura alternativa este aducere unu om de calitate superioara in fruntea tarii….Va rog cistigati alegerile pentru:
1.Viitorul Romaniei
2.Ca Romania sa devina o tara respectata
3.Si pentru copii care s-au nascut aici si se vor naste in continuare
Si pentru multe altele…
Cu stima,
Vlad
Majestatea Sa Regele Mihai este simbolul diplomatiei,este marturia vie a istoriei din ultimii saizeci de ani,este destinul regalitatii divine,omul care MERITA respect infinit,este martisorul de diamant ce a ocrotit si va ocroti tara noastra pentru eternitate.
…cata profunzime au cuvintele unchiului MS…eu le-am simtit si le simt “pe pielea mea” .Caracterul nu e compatibil cu placerea nativa spre barfa a romanului ( un exemplu clar este existenta postului tv otv ) . Iar “trasul cu ochiul” in gradina vecinului…e boala care ucide initiativa.
Alteta, sunt off-topic dar in tara asta de minune, sper ca pana la urma se va schimba ceva esential.
MS este singurul lider al Romaniei, in viata, care a avut, are, si va avea mereu DEMNITATE. Din pacate, acest cuvant si aceasta stare a spiritului nu mai exista in aceasta tara, nici nu mai poate fi invatat in scolile romanesti -nici vocatie de profesor nu mai gasim in invatamantul romanesc- .
Pacat ca aceasta zi, importanta pentru istoria noastra, nu mai este sarbatorita asa cum s-ar cuveni. Ce este interesant ca o sarbatoreau comunistii iar noi in democratie “am uitat” de aceasta zi.
In schimb am importat alte sarbatori care nu au nimic comun cu natia si cu istoria noastra.
M-am bucurat foarte mult cand v-ati anuntat candidatura, si dupa parerea mea, aveti sanse reale de a fi ales - daca veti avea abilitatea sa va faceti cu adevarat cunoscut, dorit si iubit de cat mai multa lume. Va rog incercati sa calatoriti in cat mai multe locuri din tara, sa vorbiti cat mai multor oameni - mai simpli, sau mai ‘complicati’. Aveti carisma si puteti convinge. Si cred ca sunteti sincer in incercarea dvs de a face ca acest popor sa-si regaseasca echilibrul.
Actul savarsit cu demnitate si curaj de tanarul Rege Mihai acum 65 de ani mi-a marcat toata conceptia despre istoria Romaniei moderne si cea contemporana. Am crescut vorbind despre aceste lucruri parintilor si prietenilor, imi amintesc cum il ascultam pe maiestatea sa cum a zis ca altfel ar fi trecut tavalugul rosu sovietic peste noi. Un om, o vointa, un act. Au urmat apoi decenii incarcate de istorie. Regele a continuat sa traiasca ca familist, fiind un exemplu de modestie si de decenta.
Regele Mihai este cel care imi da puterea de a crede intr-o Romanie a revenirii la normalitate.
Eu astazi, ma intorc precum bunicii mei, la singurul reper si suport de credinta care-mi ramane in afara de religie. Ma uit la portretul regelui nostru pe care-l am pe birou, cautand forta de a continua sa lupt pentru ideile mele si pentru tara in care vor trai copiii mei candva. Am crescut cu acest reper in fata ochilor, in minte si in suflet si voi continua sa mentin acest simbol pentru a le povesdti candva copiilor si nepotilor despre Mihai I al Romaniei!
Traiasca Regele Mihai si sper sa ni-l tina Doamne Doamne cat mai mult timp printre noi.
Majestatii Sale Regelui Minai I
Mi-am petrecut prima copilarie cand iubitul nostru Rege mai era inca in tara. Am invatat de la parintii mei, profesori, sa-mi iubesc Regele imediat dupa Dumnezeu. Pentru temeinicia valorilor si a simbolurilor pe care El si institutia monarhiei le reprezenta -atunci, si acum, si mereu - ; pentru spiriitul Sau de sacrificiu; pentru standardele inalte de comportament civic pe care le-a oferit supusilor sai; si, Doamne, cate alte motive n-or mai fi existand, ce nu pot incapea in cuvinte. Nu stiam inca sa citesc, aveam vreo trei ani, dar ii admiram chipul tanar, senin si frumos de pe prima pagina a manualelor scolare. Apoi pagina cu chipul Sau drag a fost rupta. Din carte a putut fi desprinsa, dar nu si din inimile noastre. Iar cateva carti au fost totusi ascunse de parintii mei, dovada vie a unei istorii pe care comunistii, securistii, sovieticii nu au putut-o sterge. I-am vazut atunci pe parintii mei plangand. Mi-au spus ca Regele nostru fusese alungat din tara sa. “De cine?”- am intrebat eu. “De niste nemernici vanzatori de tara”, mi-au raspuns ei. N-am inteles atunci cum putea cineva vinde o tara, dar curand am aflat, de la primele ore de scoala.
Despre Regele Mihai, despre Regii nostri, am continuat sa vorbim in soapta, sub plapuma, la culcare, cand le ceream parintilor sa-mi povesteasca despre Rege. “Unde o fi acum?”, ii intrebam eu, convinsa ca parintii mei cu siguranta stiau sa-mi dea un raspuns. “Pe undeva, prin America. Cu siguranta americanii il vor aduce inapoi cat de curand”. Eram convinsa ca va fi asa, ceea ce am si spus-o cu voce tare si la scoala, la o inspectie (eram in clasa a II-a, in 1952), spre stupoarea invatatoarei si a inspectorului ‘de la raion’. A doua zi parintii mei erau dati afara din invatamant si din ultima casa ce nu ne fusese inca nationalizata, iar calvarul lor, ce incepuse deja in 1949 prin vestitele ‘relocari’ (adica mutarile abuzive in localitati izolate, departe de locurile de resedinta, la care fusesera supusi toti acei intelectuali ce avusesera ‘norocul’ sa nu fie trimisi la inchisoare, precum parintii mei) a continuat cu si mai mult zel din partea celor ce ne insangerasera istoria.
Da, Majestate, atunci, desi copil, ascultam (prin 1953-54-55), la castile unui radio cu galena, singurul pe care nu ni-l furasera rusii, indemnul cu care Va incheiati de fiecare data mesajul de Anul Nou: “Sus inima, romani!” Si ne dadeau tuturor lacrimile, dar ne simteam imbarbatati. Si asteptam VESTEA CEA MARE. Parintii mei au murit cu regretul de a nu vedea implinit acel vis, pe care mi l-au lasat mie spre pastrare in stare intacta, iar eu l-am transferat fiului meu cu care impartasesc, in prezent, bucuria ca Regele nostru aste aici, cu noi.
Acum cativa ani, cand am avut onoarea de a primi o audienta la Majestatea Voastra, dupa cele cateva fraze pe care le-am putut rosti, am pastrat un lung moment de tacere, privindu-Va printr-o perdea de lacrimi: erau stranse in ele bucuria de a Va vedea, regretul de a vedea visul parintilor implinit doar pe jumatate, sentimentul coplesitor de a fi in prezenta Majestatii Voastre dupa atatea decenii de asteptare.
De aceea, Majestatea Voastra, de 10 Mai, de 23 August, si in fiecare zi a anului, multumesc lui Dumnezeu ca V-a adus inapoi, la Regatul pe care V-i l-am pastrat nealterat in sufletele si inimile noastre, unde Veti trai deapururi. De aceea, fiecare zi este pentru noi, cei ce Va iubim, o permanenta aniversare cand spunem: SA NE TRAITI, MAJESTATE!
Prof. Diana Lucia Zotescu
Asist. Univ. Drd. Arh. Robert Zotescu
Sigur un vot va fi de la mine ! Succes alteta ! Si multa sanatate Regelui Mihai si intregii familii regale !
Tara are nevoie de un presedinte ca dumneavoastra……Stiti ca se poate, argumenrtele de care dispuneti, sunt considerabile….ce va mai ramane de facut?Sa ajungeti acolo unde va este locul!Cand un om merita sa i se intample……nimic nu-i sta in cale.Cu siguranta ca dv.,constientizati acest lucru.Va suntem alaturi!
Alteta,
Va rog sa transmiteti Majestatii Sale Regele Mihai dragostea si respectul meu, precum si al familiei mele. Ma rog Bunului Dumnezeu sa-L ocroteasca si sa binecuvinteze intreaga Familie Regala.
Nu stiu daca veti castiga alegerile dar fiti sigur, multi romani si-au pus toate sperantele in Alteta Voastra. Avem copii pentru care dorim ca Romania sa fie ALTFEL.
Am conceput ieri un scurt comentariu, dar am avut probleme cu Net-ul si am reventi azi.Generatia mea e la apus. dar mi-as dori sa apuc primul ghiocel al schimbarii pe care o doresc pentru cei care vin dupa noi. Cu toate ca dupa 89, cam patru milioane , am plecat din tara, sunt convins ca au ramas acolo destui care sa puna din nou tara pe picioare. Va doresc din toata inima sa reusiti.
Actul de la 23 August 1944 a fost pentru romani ca o sabie cu doua taisuri. Pe langa beneficiile aduse cursului razboiului impotriva Germaniei, noua ne-a adus pe cap blestemul bolsevic. Dar se putea oare evita acest lucru? Multi analisti si istorici cred ca nu. Maresalul, cu bunele lui intentii de reantregire a tarii, ne-a bagat intr-o mare belea. Nebunia lui Hitler l-a contaminat si pe el, iar rezultatul a fost moartea a peste 250.000 de ostasi romani pe frontul de rasarit. Apoi, rusii veneau ca un tavalug peste noi. Situatia pe frontul din Moldova era disperata, iar Maresalul vroia vroia timp ( 15 zile) , sa-i gadile pe nemti , poate evacuiaza tara fara lupta, in mare liniste, timp in care el sa-i omoare pe rusi si sa-i alunge peste granita. Te doare capul, nu alta. Cei care vor sa-L incrimineze pe Regele Mihai, se folosesc de doar de cateva date si informatii disparate, fara a analiza situatia de ansamblu a Romaniei si a razboiului in totalitatea lui. A te baza pe varianta ca germanii ar fi acceptat plecarea de bunavoie, cand Hitler in nebunia lui era obsedat de ideea de a pastra teritoriile cucerite, indiferent de pierderi, este o mare greseala. Deci, dorinta lui Antonescu de a castiga timp, tinand pipt si rusilor, in conditiile in care ofensiva acestora se desfasura nestingherit, era o mare himera. El ar fi vrut sa iasa din razboi cu onoarea militara nepatata, fara a incalca intelegerea cu Hitler, chiar daca tara ar fi fost si mai rau distrusa de furia rusilor , care si asa nu ne-au iertat . Solutia aleasa de Rege nu a fost ideala pentru Romania, dar cine poate fi atat de sigur ca o alta solutie ar fi fost mai buna, in niste imprejurari atat de vitrege ale istoriei? DUPA RAZBOI MULTI VITEJI SE-ARATA!
Alteta,
Iata ceva dragut care sper sa placa si Majestatii Sale ( e un amestec de vitalitate, istorie si tupeu mixate de tehnica ultramoderna) : http://www.youtube.com/watch?v=F9eYTjxOWEg&feature=chanel_page .
Doresc AV o saptamana plina de bucurii si energie !
Cred ca toti cei care il considera vinovat pe Regele Mihai de intrarea bolsevicilor in tara ar trebui sa inteleaga doua lucruri f. f. simple: 1. Chiar daca Regele n-ar fi dispus arestarea maresalului Antonescu si intoarcerea armelor, bolsevicii ar fi intrat oricum in tara, dar asta ar fi costat Romania si mai multi morti, si mai multe distrugeri, si mai multe umilinte, si mai multe teritorii rapite de vecini pentru totdeauna, in ciuda tuturor eforturilor “Maresalului Conducator”, care, e drept, era un mare patriot, dar un megaloman si un militar si om politic mediocru; 2. La 23 august 1944, dintre doua rele iminente, Regele Mihai l-a ales pe cel mai mic.
De mai mult timp, imi propun sa va trensmit o rugaminte: faceti ceva pentru ca pe stampila din dreapta jos a paginii sa apara mai clar sigla Casei Regale.Eventual, chiar mariti imaginea. Toate cele bune.
În 1944 Gh. Gheorghiu-Dej, odiosul predecesor al lui Ceauşescu, a fost atât de impresionat de curajul Regelui Mihai, care a întors armele împotriva lui Hitler şi care l-a eliberat din puşcărie, încât i-a sărutat mâna când s-a prezentat pentru prima oară în faţa suveranului. Cât despre cei care se trezesc vorbind (mă rog, scriind!) tot felul de inepţii ale propagandei comuniste, n-au nici o scuză pentru ignoranţa lor, azi când s-au scris deja mii de pagini de către cercetători reputaţi ai evenimentelor şi implicaţiilor actului de la 23 Aug.
ai dreptate ca a fost neinspirata ! Din pacate ai perfecta dreptate si vremurile au dovedit-o, din pacate.atunci, dupa nici 3 ani, romania a ramas fara rege intrand in perioada de degradare a Romaniei.Si iata unde am ajuns. “Nostalgici ai coroanei”…ai vrut sa scrii nostalgici ai demnitatii, respectului fata de valorile morale, nostalgici fata de pozitia de “granar al Europei”…Da.Nostalgici fata de tot ce aveam si nu mai suntem, nu mai avem.Si e prea greu sa ne revenim, sa redevenim altceva decat o tara de constructori necalificati. Si cu actualul sistem de gandire al profesorilor care ne invata copiii - e imposibil. Ar trebui TOTI profesorii trimisi in UK sau in US la …”spalare de creier’ , la invatat ce este esential in democratia decenta, inteligenta !
Nu vreau sa provoc controverse, nici spontane nici aparent spontane. Dar vreau sa stiu. Este vorba de viata mea, a noastra, si mai ales a Familiei Regale. Si am tot dreptul din lume.
Inteleg ca Maresalul era un om de onoare si vroia sa si-o spele. Cu ce, e treaba istoricilor.Si a fost inpiedicat de Majestatea Sa. Adica Antonescu face razboi cu Rusii si intentioneaza sa faca pace cu Americanii? Iar Majestatea sa greseste si negociaza cu agresatul? Interesant mod de gandire. Iertat sa fiu pentru lipsa de logica dar eu cred ca tocmai razboinicul Antonescu a adus comunismul in Romania si tot ce a urmat. Din patriotism, din dorinta de bine pentru tara si popor? A fost un om de bine? Nu ma intereseaza raspunsul. Rezultatul conteaza. Pentruca de atunci si pana acum numai de patrioti razboinici si oameni de bine am avut parte. Unul dupa altul si toti cu argumente solide.
Dar Majestatea Sa si Familia Regala are calitati demonstrate de lider, care calitati lipsesc in sfera politica la ora actuala. Chiar in forma statala actuala, pentruca nu forma de stat conteaza in destinul popoarelor ci liderii ei. Si mai cred ca tocmai acesta este motivul izolarii si ofenselor aduse Familiei Regale.
Sa se fi instaurat oare dinastia oamenilor de bine si asemanare de nume? Nu stiu, istoria are cuvantul.
Acestea find scrise ma retrag cu modestie.
Arhimandrit Iustin Pârvu - Mănăstirea Petru Vodă
* ESTE HAR…
- să slujeşti fără să fii preţuit…
- să dăruieşti fără să ţi se mulţumească…
- să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască…
- să ierţi fără să fii iertat…
- să-l susţii pe cel care te-a lepădat…
- să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit…
- să crezi deşi nu vezi faţă în faţă…
- să crezi deşi nu eşti deplin lămurit…
- să investeşti clădind fără speranţe…
- să vorbeşti de dragul adevărului…
- sa te jertfesti pentru dreptate…
Luptă-te, SUFLETE,
ca să primeşti acest har*!
“Romania,Altfel” asigura o traire
dupa Voia lui DUMNEZEU.
Probabil ca ceva nu este in regula cu mine, altfel nu imi explic de ce nu pot iesi din starea de uimire ce m-a cuprins de cativa ani vazand cum este ignorat Regele Mihai, si in general membrii Familiei Regale, de catre mass media, oameni politici, oameni de arta, istorici. Citind acum cartea lui Ivor Porter, “Operatiunea Anonimous”, exact despre actul de la 23 August, vad cum un britanic poate sa relateze cu luciditate si partile bune si cele slabe ale politicii britanice in Romania anilor ’40. Noi de ce nu avem dezbateri serioase, consistente, in genul celor organizate de BBC, despre Regele Mihai?! Este neindoielnic un erou si un om care a suferit extrem de mult inca din copilarie, este un om care a avut o viata nu plina de bucurie si este neindoielnic un om foarte credincios si un patriot! De ce nu il tratam ca atare?! De ce niciun personaj public nu isi declara admiratia pentru Regele Mihai? Chiar nu inspira admiratia sau respectul nimanui?! Pana si dl. Iliescu are fanii sai fideli, unde sunt cei ai Regelui Mihai?! Cum se exprima acestia public?! Il avem in viata, printre noi, este un asset al poporului nostru, de ce nu il folosim, de ce nu ne exersam respectul fata de Acesta?! Stiu ca Radio Guerilla a incercat timid ceva in acest sens, dar cred ca e mult prea putin… Aici, totul e superficialitate si cabotinism… Imi pare si mie rau ca nu am cunoscut personal pe Majestatea Sa, as dori acest lucru!
Felicitari Majestate, sunteti un luptator adevarat! Mi se pare un privilegiu divin acordat Voua, ca si bunicilor nostri, ca ati supravietuit comunismului si ca, cu toate “bubele noastre”, vedeti cum Tara se corecteaza usor, usor. Sunt multi oameni in jurul meu, unii membri la diverse partide parlamentare, care Va respecta la fel de mult cat semnatarul acestor randuri!
Mareşalul Ion Antonescu a fost un adevărat erou naţional, trădat în cel mai josnic mod !
Ce pacat ca aceasta natiune nu este capabila sa onoreze personalitatile atunci cand acestea pot beneficia fizic de respectul meritat.
Ce pacat ca noi nu avem simtul civismului,neantelegand ca binele meu nu poate fi deplin fara binele aproapelui meu.
Sunt curios cum receptioneaza Majestatea Sa,de la nivelul regalitatii adica de la cel de elita, in timp,probata de intreaga atitudine de o viata,fenomenul ce bantuie tara Sa.
Probabil,cu resemnarea si speranta ce L-au insotit intreaga viata,cu siguranta lasata special asa de Dumnezeu pentru ca vreo data sa ne vina si noua mintea cea de pe urma.
Majestate,avem modelul in fata si inca nu-l vedem!
De ce?Poate din ignoranta si multumire facila de pacalelile ce ni le tragem zilnic intre noi!
La buna vedere, mult timp, inainte!
Cu sau fără aniversare, cu sau fără recunoştinţă faţă de Regele Mihai, cu sau fără recunoaştere a justeţei deciziei, data de 23 august rămâne, pentru mine, cel puţin la fel de importantă ca a celor mai mari evenimente ale istoriei României. Iar numele regelui Mihai va rămâne pe veci legat de acest eveniment. Pentru că dacă regele s-ar fi împotrivit, actul de la 23 august n-ar mai fi avut loc. Ocupaţia sovietică iminentă ar fi atras dezarmarea şi desfiinţarea armatei române. Ca atare oştile române n-ar mai fi recuperat Ardealul, iar România ar fi rămas doar cu Moldova şi Muntenia, dacă nu şi mai rău…
Regele Mihai a refăcut unitatea României. Îi datorăm aceasta.
Prezenţa Regelui în mijlocul nostru reprezintă reperul de demnitate şi identitate naţională, reprezintă speranţa că România nu şi-a pierdut încă busola, că nu a fost abandonată nici Răsăritului, nici Occidentului, că avem încă şanse să redevenim o ţară prosperă, independentă şi respectată în lume.
Alteta,
Va multumesc, atat eu, cat si cei alaturati mie, care o poarta o deosebita admiratie si cel mai profund respect pentru Familia Regala, pentru ca ne rreamintiti aceste lucruri. Suntem un popor preabinecuvantat sa mai avem in tre noi pe Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei. Si prea nerecunoscator pentru istoria demna pe care ne-a faurit-o.
Traiasca regele nostru, al tuturor romanilor, traiasca Familia regala!
Va marturisesc cinstit ca sper din ce in ce mai putin in viitorul acestei natiuni. O organzatie
de tipul Romania.Altfel ar putea schimba multe.
Va doresc toate cele bune,
Cu deplin respect,
Mihaela Popescu
Trebuie privit acum spre viitor, spre viitorul tarii si al Monarhiei.MS Regele Mihai I ramane un simbol, un adevarat roman si un adevarat luptator pentru demnitate si democratie.Sunt convins ca tinerii de azi din Romania au multe de invatat de la Suveranul nostru.
Faptul ca ASR Principele Nicolae si-a petrecut o parte din vacanta alaturi de MS Regele arata ca traditia Familiei Regale continua si intr-o zi sa speram ca toti romanii il vor considera pe tanarul fiu al ASR Principesa Elena simbolul democratiei in tara noastra.
…As vrea sa nu pierd ocazia de a scrie cateva randuri persoanei despre care bunicul meu imi povestea intr una cand eram mica, in fiecare seara, cu dragoste si entuziasm . Eu nu am auzit despre Ceausescu decat tarziu, stiam doar povestea despre Majestatea Sa si despre razboiul din rasarit … Am fost tare dezamagita cand am mers la scoala. Imi amintesc doar ca tabloul regelui nu era in clasa asa cum ma asteptam, ci cel al altcuiva, lucru care m a socat … si pe care nu am reusit usor sa il inteleg. Cu toate ca nu vazusem poza Majestatii Sale , imi dadeam perfect seama ca se intamplase un lucru nemaipomenit…
Asa am facut eu cunostinta prima data cu Majestatea Sa …care lipsea…!
Si as vrea atat de mult sa ii transmit, pentru ca intotdeauna mi am dorit,…ca il iubim…si ca e prea coplesitoare tristetea si dorul de a returna Istoriei Romaniei pe Majestatea Sa .
Padre Cory Muresan, (pseudo)nume sub care postati pe numeroase site-uri, exprimandu-va insistent si virulent,, patimas chiar, afurisitele vorbe impotriva Majestatii Sale Regele, a Principelui Radu (mai ales), a Principesei Margareta, a celor direct si intai coboratori ai Familiei Regale din tara, irosind, in schimb, slugarnice ridicari in slava a tanarului si cvasinecunoscutului nepot Nicolae al Majestatii Sale, va dedati fara stapanire la incercarea de impunere si punere in lumina a numelui tanarului Principe pe care il serviti cu suspecta ravna, desi, iertata-mi fie spusa, ce are sula cu. prefectura…printisorul Nicolae, verdele si crudul vlastar de pe a treia ramura succesorala , cu subiectul 23 August 1944 si rolul istoric al Regelui Mihai I ? Zelos cum santeti, nu scapati nici un prilej sa fiti cinic, insinuant, veninos si necuviincios in coemantariile pe care le debitati la adresa AS Principele Radu, iar obrazul deloc subtire nu va impiedica sa pacatuiti de uzurpare chiar si aici, in jurnalul princiar privat, dupa ce ati incarcat si intoxicat toate blogurile si forumurile promonarhiste, inclusiv forumul Miscarii Romania Altfel - Mi.R.A., basculandu-va trufia, samavolnicia si reaua credinta. Va somez sa incetati aceasta prestatie invaziva de mercenar.
Da, si eu sunt convinsa ca doar un rege la putere poate sa mai faca ceva in Romania. Sa dea Dumnezeu sa castigati alegerile si Romania sa devina ce a fost inainte. E o tara minunata!