Mariana Gheti
Stimate Domnule Radu, cerand scuzele de rigoare, doresc sa ma adresez dumneavoastra si prin dumneavoastra, oarecum familiei regale ”de-a lungul anilor”. Iertati-mi indrazneala…
Vara aceasta am fost cu baietasul meu, in vizita la Castelul Bran, unde conform reclamelor credeam ca vom afla tot felul de legende care mai de care mai fantastice despre …”Dracula”. Noi nu aceasta cautam in mod special, ci doream sa ne relaxam dupa un an de munca… Am avut surpriza de a ne intalni iarasi cu noi marturii tacute si adevarate despre membri ai familiei regale.
Acum citesc cartea ”Capitole tarzii din viata mea” a M.S.Regina Maria. Am citit pe site-ul ce–i poarta numele, mesajul catre generatiile care vor veni si care nu mai au ocazia de a o intalni in viata… Sunt un simplu om. Dar simt ca este datoria mea fata de aceste lucruri pe care le aflu azi,-adevaruri ale istoriei ascunse ani de zile-sa multumesc si sa ma bucur ca pe paginile istoriei tarii mele exista un fir al luminii care strabate din vreme… Pentru mine este important pentru ca inca o data mi se confirma veridicitatea formulei, si anume, aceea ca adevarul nu are nevoie sa fie dovedit, caci el se dovedeste pe sine.
Va multumesc frumos, si daca M.S.Regina Maria a transmis un mesaj peste vreme, chiar daca nu mai poate auzi acum,as vrea sa-i multumesc …
De asemeni M.S. Regele Mihai… Cred ca incep sa va iubesc si va rog sa ma iertati ca nu v-am cunoscut mai devreme…
Cu stima si respect,
Mariana Steluta Gheti.
Doamna Gheti,
Va multumesc pentru mesaj. De fapt, el vine catre mine intr-o zi speciala, cea de 23 august. Cu mahnire citesc inca astazi, dupa atatia ani, lucruri indecente despre actul realizat de regele Mihai la acea data.
Asadar, mesajul dumneavoastra izvorat din iubire si inocenta, inseamna mult. Nu numai pentru noi, cei carora l-ati adresat, ci si pentru intreaga societate romaneasca, puternic otravita de rau si de nerusinare.
Va doresc, dumneavoastra si familiei, sa aveti parte de multe alte momente de revelatie si de inspiratie, precum cel de la Bran. Veti mai avea ocazia sa aflati, in felurite chipuri, cat de mult ar avea de castigat Romania daca ar afla cine este.
Principele Radu
Majestatea Voastra,
Vreau ca prin aceasta scrisoare sa va transmit toate gandurile mele pentru atitudinea luata in August 1944 si sa transmit prin Domnia Voastra multumiri urmasilor celor ce au hotarat sa lupte prin intoarcerea armelor impotriva celor fara de tara (totalitarismului).
Ma adresez Domniei Voastre in calitate de istoric dar si de ceatatean nascut liber pe acest pamant. Sunt nascut in plin razboi rece in ziua de doisprezece octombrie o mie noua sute saptezeci si trei in localitatea TIMISOARA la maternitatea aflata pe strada A. ODOBESCU.
Clasele unu patru le’am terminat in satul COMORASTE din judetul CARAS, iar continuarea educatiei mi’am facut’o la Scoala Generala din localitatea JAMUL-MARE (clasa a cincea si a sasea) si apoi in localitatea TIMISOARA.
Liceul l’am absolvit la COLEGIUL BANATEAN(atunci) in 1993. Dupa terminarea Liceului am hotarat sa ma inscriu la I.S.E.P. din TIMISOARA dar datorita infiintarii sectiei Istorie in cadrul UNIVERSITATII DE VEST am dat concurs pentru ocuparea unui loc la aceasta specializare. Am reusit sa intru in 1995 cu foarte mare greutate tot astfel reusind sa obtin diploma de absolvire in urma sustinerii examenului de licenta in februarie 2000.
In cei patru ani petrecuti pentru definitivarea studiilor facultative am reusit sa’mi formez o opinie despre 23 August 1944. Hotararea luata impotriva totalitarismului a fost un act deosebit de curajos luat in vederea mentinerii REGATULUI UNIT AL ROMANIEI in randul lumii civilizate fara a accepta confiscarea lui de clasa proletariatului.
Pentru apararea Onoarei si pentru Adevar cei care mai au speranta sunt obligati sa condamne orice atitudine ostila Statului de Drept pentru a readuce Normalitatea in aceast colt de lume.
Atitudinea manifestata de o anumita parte a politicienilor din PARLAMENT in timpul condamnarii comunismului mie personal mi’a starnit un gust amar uitand la putin timp ceea ce s’a petrecut acolo.Este dureros si umilitor ca nici in zilele noastre nu au inteles ca s’a sfarsit cu teroarea.
Sa Ne Traiti Domnia Voastra in “PACE SI ONOR” si va doresc din tot sufletul meu sa reveniti la conducerea acestei PATRII pentru a o readuce acolo unde a fost candva. Proclamatia catre tara din 23 August 1944 citita la radio ROMANIA la orele douazeci si douazeci de minute a insemnat sfarsitul teroarei chiar daca unii au opus rezistenta autoiluzionandu’se ca vor putea sa transforme PATRIA intr’un loc pustiu si gol.
In amintirea zilei de 23 August 1944 am scris urmatoarele versuri:
A fost odat’ o Tara Mare,
Manoasa si bogata, tare.
Dar de la est venit’au iara,
Asupritorii fara tara.
Va iubesc!!!
Cornel-Florin Seracin